mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Traumatisme vasculare
Index » Patologia vasculara periferica » Traumatisme vasculare
» Anatomie patologica - plagile sau rupturile

Anatomie patologica - plagile sau rupturile


Share





Leziunile anatomo-patologice se pot clasifica in: contuzii, intreruperea (sectionarea prin plaga sau ruptura prin contuzie sau elongatie) incompleta (partiala) sau completa a arterei.


Contuzia arteriala

Intereseaza numai unele din straturile arterei. Cel mai frecvent se lezeaza endartera care este friabila. Ruptura sa este de obicei transversala, interesand un fragment al circumferintei, sau toata circumferinta. Ea se produce in traumatismele mai putin violente sau prin manopere endoluminale. Endartera se poate detasa distal prin rasfrangere si sa oblitereze lumenul arterial ca si o clapeta. Le-


ziunile endarterei sunt surse de producere a trombozei.

Ruptura poate interesa pe langa endartera si media, iar atunci cand ea este circumferentiala, imbraca un aspect specific de clepsidra, portiunea stramtata fiind reprezentata de adventicea conti-nenta (15).
Peretele arterial poate avea hematoame intra-murale care pot si ele produce obstructia completa a lumenului arterial.



Plagile sau rupturile partiale

Plagile sau rupturile partiale (interesand toate straturile), pot avea o rietate de manifestari: punctiforme, lineare, transversale, longitudinale, oblice, neregulate. Plaga arteriala partiala ramane deschisa datorita retractiei intimei, favorizand hemoragia. Hemoragia poate fi externa, sau intr-o cavitate, alteori daca tesuturile suprajacente (grasos, piele) sunt intacte, la nivelul leziunii se poate produce un tromb care opreste hemoragia, si dezvoltarea he-matomului periarterial, dar trombul se poate liza intr-un timp secundar, ducand la dezvoltarea in continuare a hematomului si transformarea sa intr-un hematom pulsatil (sau fals anevrism arterial posttraumatic).
Trombul care astupa plaga arteriala partiala nu duce la ocuparea intregului lumen, astfel incat pulsul distal este prezent, dar de amplitudine mai mica, si sindromul de ischemie arteriala nu se instaleaza.
Uneori artera poate fi lezata concomitent cu vena, cand se produce o fistula arteriovenoasa precoce.In plagile prin arme albe se pot obser rareori plagi duble, transfixiante (15).

Plagile sau rupturile complete
Se produc prin arme albe sau de foc. Se pot produce si rupturi complete, (in elongatii sau asocieri de leziuni scheletale). Sectiunea poate fi transversala, oblica sau neregulata si este urmata de retractia 6elor doua capete prin contractia mediei (fibrele longitudinale). Hemoragia poate fi importanta, sau sa se opreasca, datorita contractiei mediei (fibrele circulare), dezvoltarii de tromb la capatul proximal si distal si datorita compresiunii executate de tesuturile din jur si de hematomul periarterial. intreruperea pulsului se instaleaza imediat sau la scurt timp posttraumatic. Proximal si distal se poate produce o tromboza pana la prima colaterala eficienta. in functie de compensarea circulatorie ( modulul de anatomie arteriala chirurgicala) se poate instala sindromul de ischemie acuta.
Hemoragiile externe pot fi mari, in special in segmentele proximale (carotida, subclaviculara, axi-lara, femurala) ducand la exanghinare in cate minute. Hemoragiile care se produc in cavitatile naturale (peritoneu, pleura) sau in spatii usor clibile (retroperitoneu, mediastin), la fel ca si hemoragia externa importanta produce o stare de soc. Dezvoltarea hematoamelor in spatii inchise, delimitate de aponevroze, tesut subcutanat, piele, produce fenomene importante de compresiune nervoasa traduse prin dureri continue sau chiar de ischemie acuta prin compresiune arteriala.

lou clinic
Examinarea traumatizatului trebuie facuta rapid, se elueaza functiile vitale, gradul hemoragiei externe, starea de soc (puls filiform, lipotimie, TA scazuta, tegumente reci transpirate, agitatie psiho-motorie, apatie, senzatie de sete, oligurie).
Anamneza trebuie sa fie luata de la traumatizat sau insotitori, sa se realizeze in paralel cu examenul obiectiv local si general. Ea culege informatii asupra naturii agentului traumatic, circumstantele producerii accidentului, intensitatea si persistenta hemoragiei, din antecedentele personale existenta unei arteriopatii obliterante cronice, boli hematologice (4).
Examinarea extremitatii lezate se face intotdeauna ativ cu membrul contralateral neafectat. Se cauta elementele sindromului de ischemie acuta.


Desfacerea unui garou sa se faca in camera de urgenta sau in sala de operatii. Examinarea si mobilizarea unui traumatizat suspectat de leziunea scheletala, sa se faca cu multa prudenta pentru a nu se produce sau accentua eventuale leziuni arteriale in momentul examinarii.
Se cauta prezenta unei plagi cutanate, insa explorarea instrumentala este indicat sa se faca numai pe masa de operatie. Se aprecia abundenta hemoragiei externe, prezenta si marimea unui hematom.
Hematomul, fara plaga cutanata, atunci cand intereseaza o artera importanta, este voluminos, creste rapid, pune sub tensiune tesuturile supraja-cente, poate prezenta palpatoric un tril, uneori chiar o expansiune sistolica, iar auscultatoric un suflu sistolic.
Prezenta unei umpleri venoase foarte bune, chiar exagerate cu aparitia ricelor sublezionale ativ cu membrul contralateral, prezenta unui tril sistolic-diastolic palpatoric si a unui suflu sistolo-diastolic auscultatoric, pune problema unei fistule arteriovenoase posttrumatice. in acelasi sens pledeaza constituirea unui sindrom de ischemie periferica si a unui sindrom cardiac hiperchinetic.
Simptomatologia ischemiei acute posttraumatice are cate caracteristici fata de restul ischemiilor acute, care trebuie cautate ( sindromul de ischemie acuta).
Particularitatile sindromului de ischemie periferica posttrumatica.
Durerea este persistenta, progresi, nu cedeaza la antialgicele obisnuite, si nici dupa reducerea fracturilor sau a luxatiilor.
Absenta pulsului distal este un semn fidel pentru leziunile traumatice obstructive, dar nu este prezent in leziunile partiale sau contuzive. Se vor cauta pulsurile la toate focarele de electie, ativ. Lipsa sa suspecta o leziune arteriala completa, iar diminuarea sa o leziune contuzi, o ruptura sau plaga incompleta. A nu se uita faptul ca pulsul poate avea o amplitudine diminuata, dar la toate focarele, in starile de soc. El trebuie cautat si dupa remontarea socului, cand este posibil sa fie detectat. Pulsul poate fi absent si in leziunile scheletale (fracturi sau luxatii) el putand sa reapara dupa reducerea acestora (2, 4, 6, 12).
Impotenta functionala intereseaza intregul membru ischemiat. Ea poate fi cauzata insa si de afectarea osteo-articulara.
Paloarea si raceala tegumentelor este localizata cu cati centimetrii sub nivelul leziunii.
Hipoestezia sau anestezia dureroasa si tactila are un aspect in ciorap sau manusa in ischemia acuta, si ea are o distributie segmentara sau in dermatoame in leziunile nervoase (primare sau secundare leziunilor osteoarticulare).


Paralizia are o semnificatie de ischemie severa.

Semnele ischemiei acute pot fi absente, estompate, sau incomplete imediat dupa accident. Ele devin manifeste la 4-5 ore dupa traumatism, cand simptomatologia devine completa, odata cu ansarea trombozei secundare care prind colateralele arteriale. Anestezia si paralizia sunt semne de severitate ale ischemiei. Leziunile nervoase apar dupa 15-30 de minute si pot fi recuperate pana la 8-l2 ore. De asemenea impastarea musculaturii (rigor mortis) survenita dupa 6-8 ore este un semn de severitate, chiar ireversibilitate. Traumatizatul dupa 12-l4 ore prezinta o ischemie severa, ireversibila, cu tromboza distala extinsa, cianoza, edemul selor musculare, punand sub semnul intrebarii posibilitatea succesului terapeutic chirurgical.



Tipareste Trimite prin email



loading...








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia vasculara periferica:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai