mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Tumorile uroteliale inalte (pielocaliceale sl ureterale)
Index » Patologia chirurgicala urologica » Tumorile uroteliale inalte (pielocaliceale sl ureterale)
» Prognostic si investigatii de laborator

Prognostic si investigatii de laborator


Share





Se apreciaza ca tumorile cu grad mic de ana-plazie si neinfiltrative, indiferent de localizare, dau supravietuiri la 5 ani intre 60 si 90%, ativ cu lori de 0% si 33% pentru tumorile cu grad inalt de anaplazie sau inziye in grosimea sau in afara peretelui cailor urinare. in acelasi timp, pacientii cu tumori in stadiile T2 (B) furnizeaza un procentaj de adenopatii si metastaze de circa 40, in timp ce leziunile in T3 (C) determina adenopatii si metastaze la distanta in circa 70 din cazuri. Extensia tumorilor uroteliale pieloureterale se face prin contiguitate, in pata de ulei (in sensul ca baza de insertie parietala se largeste) si prin penetratie parietala in profunzime. Acestea sunt conditionate de sediul tumorii.
Astfel, o tumora ureterala sau localizata in bazi-netul extrarenal devine rapid infiltrati, and de strabatut un perete foarte subtire, pentru ca din Ti sa devina T3, in timp ce tumorile localizate in calice au de strabatut intreaga grosime a parenchimului renal pentru a inda tesuturile perirenale.


Manifestari clinice
Hematuria macroscopica, totala este cel mai frecvent semn care domina simptomatologia clinica si conduce la efectuarea investigatiilor diagnostice.
Este prezenta la 70-90% din pacientii cu tumori uroteliale inalte. Aceasta are toate caracteristicile hematuriei neoplazice descrise la tumorile paren-chimatoase renale, cu mentiunea ca durerile asociate sunt mai frecvente si mai intense, consecutiv pasajului cheagurilor sau fragmentelor tumorale prin conductul ureteral de la rinichi la ca urinara. Adesea, pentru motivele subliniate, durerea imbraca aspectele clinice ale colicii renale, desi aproape 50% din pacienti se prezinta cu nefralgie persistenta, rebela, urmare a hidronefrozelor prin infiltratie neoplazica. Hematuria este mai frecventa in car-cinoamele tranzitionale superficiale, moi si mai rara in tumorile epidermoide sau adenocarcinoamele cailor urinare.
Tumora lombara sau in flanc, reprezinta un semn clinic mult mai rar intalnit ativ cu incidenta acestora din cadrul tumorilor Grawitz. Aceasta se explica prin faptul ca tumora se dezvolta, o lunga perioada de timp, endocavitar, marirea de volum nefiind decelabila; infiltratia tesuturilor perirenale survenind mult mai tarziu, dupa care extensia tumorilor se face predominent limfatic, producand celulita retroperitoneala neoplazica difuza, foarte gra, dar nepalpabila. Masa tumorala palpabila in flanc sau in lomba, mai rar consecutiv tumorii propriu-zise si mai frecvent cauzata de hidronefroza secundara, se intalneste la 10-20% din pacienti.
Febra se intalneste foarte rar, in cazurile cu staza si infectii urinare asociate. De altfel, staza urinara indusa de tumora face ca litiaza urinara secundara sa reprezinte o asociere relativ frecventa, asociere foarte defavorabila diagnosticului, atat hematuria cat si durerea putand fi puse pe seama calculului vizibil radiografie.
Tumorile uroteliale inalte sunt frecvent asociate cu scadere ponderala, paloare, anemie, astenie etc, semne generale de intoxicatie neoplazica, sugerand pe de o parte agresivitatea clinica a acestei rietati tumorale, iar pe de alta parte, stadii ansate de evolutie, cu metastaze limfoganglionare sau viscerale in momentul diagnosticului. in aceste stadii evolutive, la examenul clinic se pot decela adenopatii inghinale sau supraclaviculare sau hepatome-galii metastatice la un procentaj redus de pacienti.
Din cele prezentate, rezulta ca examenul obiectiv al unui pacient cu cancer pieloureteral nu furnizeaza prea multe date, cre sa orienteze diagnosticul.


Investigatii de laborator

Pot evidentia hematuria microscopica la marea majoritate a pacientilor. Probele liematologice, indicand anemia consecuti intoxicatiei neoplazice, sunt csiconstante in stadiile tumorale ansate. Testele hepatice sugestive de metastaze vor fi decelate la un numar redus de pacienti. Piuria si bac-teriuria sunt evidentiate la pacientii cu infectii urinare asociate consecutiv stazei urinare prin obstructie tumorala.
Studiul sedimentului urinar, ca si pentru tumorile cale, poate evidentia citologia urinara exfolia-ti de tip malign. Specimenul urinar pentru acest studiu poate fi obtinut direct, prin intermediul unui cateter ureteral sau provocat, cu ajutorul unor catetere speciale - brush-catheter, care recolteaza suficient material celular necesar diagnosticului.
Diagnosticul citologic depinde de experienta cito-logistului, de specimenul studiat si de gradul de ana-plazie al tumorilor uroteliale. Astfel, circa 20-30% din carcinoamele cu grad scazut de anaplazie pot fi diagnosticate citologic, in timp ce pentru tumorile inalt analgezice, diagnosticul citologic depaseste 60% din cazuri. Utilizarea sistematica a brushing-u\\u\\ ureteral si a barbotajului creste rata diagnosticului citologic.



Investigatii imagistice
Ecografia poate furniza informatii sugestive de formatiune tumorala dezvoltata in cavitati renale, prezenta dilatatiei supraiacente a cailor urinare, precum si extensia limfoganglionara sau eventualele depozite tumorale metastatice.
Radiografia reno-cala directa poate furniza informatii privitoare, in principal, la sistemul osos adiacent segmentelor de cai urinare tumorale, eventual sediu al metastazelor, traduse prin imagini de liza osoasa.
Urografia intravenoasa este, de regula, sugesti de cancer de cai urinare. Cele mai frecvente semne radiologice sunt reprezentate de defecte de umplere intraluminale, hidronefroze sau, stenoze de conducte, rinichi nefunctionali consecutiv obstructiilor tumorale complete, etc. (. 5, 6). Tumorile pielice si ureterale trebuie diferentiate urografic de calculii radiotransparenti, cheagurile sangvine, necroza papilara sau leziuni inflamatorii ca uretrita chistica, infectiile fungice sau tuberculoase.
Foarte adesea, imagistica urografica nu este suficient de informati, impunand opacifierea retrograda a cailor urinare - ureteropielografia, investigatie care creste acuratetea imagisticii radiologice in aceasta afectiune. Pentru realizarea acestora se utilizeaza catetere ureterale tip Chessu sau Braasch (. 7). Tumorile ureterale sunt caracterizate printr-o dilatatie a ureterului distal de leziune, creand imaginea unei "cupe de sampanie\", spre deosebire de calculii radiotransparenti, care produc ingustarea lumenului ureteral distal de obstacol (. 8, 9). Asadar, se retin doua semne radiologice importante, csipatognomonice de tumora ureterala: lacuna sub forma de cupa (semnul Bergman) si stenoza care antreneaza dilatatia conductului supraia-cent.
Tomografia computerizata (CT) si rezonanta magnetica nucleara (RMN) pot sa identifice tesuturile moi anormale, tumorale, de la nivelul bazinetului, dar nu sunt metode fiabile pentru diagnosticul defectelor de umplere (imagini lacunare) ureterale. Acestea insa evidentiaza cu mare acuratete dilata-tiile suprajacente, starea cavitatilor si a parenchi-mului renal, adenopatia regionala si eventualele metastaze hepatice sau chiar modificari osoase sugestive de depozite tumorale secundare (. 10). in acelasi timp, TC si RMN, ca si ecografia, pot diferentia cheagurile sangvine si tumorile de cai, de calculii radiotransparenti.
Arteriografia renala, foarte utila in carcinoamele parenchimatoase de tip Grawitz, aduce foarte putine date pentru diagnosticul tumorilor pielocalice-ale.

Ureteropielonefroscopia. Utilizand ureteronefro-scoape rigide sau flexibile, tumorile, ca si alte tipuri de leziuni ale cailor urinare superioare, pot fi direct diagnosticate si biopsiate. Pasajul acestor instrumete se face transureteral, in ca urinara si apoi, prin orificiul ureteral, ascendent, inspectand caile urinare superioare. Investigatia se efectueaza sub anestezie generala sau regionala, de conductie. Exista si posibilitatea abordarii percutanate a rinichiului, calicele, bazinetul si ureterul fiind explorate descendent, anterograd. Indicatiile de ureteroscopie sunt impuse de defecte de umplere - imagini lacunare -la examenele urografice, imprecis incadrate ca semiologie imagistica, la pacientii cu hematurie totala unilaterala si/sau citologie urinara exfoliati maligna. In plus, ureteropielonefroscopia ascendenta este foarte utila ca metoda de reeluare evoluti la pacientii cu operatii consertoare efectuate pentru tumori uroteliale inalte. Diagnosticul, biopsia si eventual rezectia completa a tumorilor, fulgurarea sau porizarea cu laser a acestora, transforma ure-teropielonefroscopia, din metoda de diagnostic, in metoda terapeutica. Ureteropielonefroscopia este mai utila pentru diagnosticul tumorilor uretero-pieloca-liceale decat metodele clasice descrise mai sus.



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala urologica:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai