mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Fiziologia aparatului urinar
Index » Patologia chirurgicala urologica » Fiziologia aparatului urinar
» Fiziologia vezicii urinare si a uretrei

Fiziologia vezicii urinare si a uretrei







Epiteliul cal si proprietatile sale de transport
Epiteliul cal este relativ impermeabil pentru apa. Chiar daca epiteliul cal pare sa fie impermeabil, Kaup (1856) a observat modificarea atat a volumuluf cat si a compozitiei urinei dupa circa 12 ore de stagnare cala. Celulele epiteliale apicale ale cii urinare sunt impermeabile la apa, dar permit transportul activ al Na prin diferite canale.
O treime din cantitatea de Na este transferata prin canalele Na - K (10). Acestea se gasesc si la nivelul celulelor tubulare distale ale nefronului sugerand o functionalitate similara intre ca si tubul contort distal.
Polizaharidele sulfatate care acopera celulele apicale, in special GAG, actioneaza ca o bariera epiteliala pentru moleculele mici (11). intreruperea stratului de GAG creste permeabilitatea uroteliului pentru uree.



Reflexe de mictiune

Mecanismele centrale influenteaza functia urinara prin realizarea circuitelor de tip "on-off\" cu o relatie reciproca intre detrusor si colul cal.
Mictiunea rezulta cand mecanoreceptorii de la nivelul detrusorului sunt stimulati de tensiunea locala. Impulsurile sunt transmise aferent de la ca pe calea nerlor pelci. in timpul mictiunii neuronii hipogastrici si rusinosi sunt inhibati.
Mictiunea rezulta din reflexe activate de tensiune care ajung la nivelul maduvei sacrate prin axoni mielinizati. Impulsul este transmis ascendent prin substanta gri periapeductala pana la nivelul puntii, de unde semnalele sunt transmise spre zonele care comanda mictiunea sau o inhiba. Acestea coordoneaza atat ca urinara cat si colul cal. Axonii descendenti de la nivel sacral sunt responsabili de contractia cala si relaxarea uretrala cu relaxarea rabdosfincterului uretral.
Mictiunea normala depinde de reflexe bulbo-spi-nale cu un centru la nivelul puntii - centrul pontin al mictiunii sau nucleul Barrington.
Stimularea electrica in zona dorsomediala a puntii (zona M) conduce la relaxarea sfincterului uretral striat si a celui anal (4). Stimularea unei regiuni laterale a puntii (zona L) produce atat contractie cat si relaxare a sfincterului uretral extern (4). Centrul pontin al mictiunii faciliteaza actitatea cala in timp ce regiunile localizate mai lateral in punte participa la reglarea actitatii muschilor -seului peln fiind implicate astfel in continenta urinara si mictiune.

Reflexe de depozitare
Continenta este asigurata de mecanisme active si pasive la nivelul regiunii sfincterului proximal uretral. in timpul perioadelor de stres sau de crestere a presiunii abdominale cu ca urinara plina sfinc-terul uretral extern se alatura pentru mentinerea continentei. inainte de mictiune presiunea uretrala scade. Aceasta relaxare a uretrei se realizeaza prin fibre eferente ale nervului pelc. Pentru a depozita urina acest reflex uretral trebuie inhibat.


Exista doua scheme care faciliteaza continenta si stocarea de urina la presiune joasa. O schema are la baza calea de crestere a tonicitatii sfincte-riene prin stimuli de la nivelul colului cal, in special in timpul cresterii presiunii intraabdominale. Alt mecanism poate preveni mictiunea prin inhibarea reflexelor medulare de mictiune la nivelul cii si uretrei (4).
Calea reflexa spre sfincterul uretral extern faciliteaza stocarea de urina prin contractia portiunii mijlocii a uretrei si prin inhibitie prin feed-back a fibrelor preganglionare cale si uretrale.
Eferentele parasimpatice spre ca si uretra sunt inhibate de catre stimuli aferenti sacrali care includ recurentele de tip inhibitor ale axonilor pre-ganglionari colaterali, aferente scerale de la diverse organe pelne si fibre somatice aferente (11). Fibre aferente ale nerlor rusinosi de la nivelul pe-rineului pot bloca actitatea detrusorului. Aferente scerale in cazul distensiei rectului sau de la nivelul colului uterin inhiba actitatea cala. Mecanismele spinale care inhiba actitatea cala pren mictiunea in timpul defecatiei sau a actului sexual.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor