mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Fiziologia aparatului urinar
Index » Patologia chirurgicala urologica » Fiziologia aparatului urinar
» Fiziologia rinichiului

Fiziologia rinichiului


Share





Aspecte de hemodinamica urinara
Fluxul sangvin renal reprezinta 20% din debitul cardiac, fiind de 8 ori mai mare decat fluxul coronarian. Aproximativ 20% din volumul plasmatic este filtrat la nilul tubilor renali. Plasma care nu este filtrata la nil glomerular ajunge in arteriola eferenta iar apoi in capilarele postglomerulare.
Rata filtrarii glomerulare (RFG) poate suferi modificari prin dirse mecanisme. Astfel, vasocon-strictia arteriolei aferente conduce la scaderea RFG si a fluxului plasmatic la acest nil. Dilatarea arteriolei aferente determina atat cresterea fluxului plasmatic glomerular cat si a RFG. O vasoconstrictie selectiva la nilul arteriolei eferente reduce fluxul plasmatic glomerular dar creste presiunea glomeru-lara si filtrarea glomerulara (1).
. Rolul capilarelor peritubulare in reabsorb-tia fluidelor
Aproximativ 99% din cei 180 I de filtrat glomerular produs zilnic se reabsoarbe la nilul tubilor renali, trecand in circulatia postglomerulara. Reab-sorbtia lichidelor in capilarele peritubulare (reab-sorbtia peritubulara - RP) este analoga procesului de filtrare (4).


Similar membranei capilare glomerulare, capilarele peritubulare sunt relativ impermeabile la proteine, in contrast cu capilarele limfatice (localizate primar la nilul cortexului).
. Locul absorbtiei Na la nilul nefronului
Tubul proximal. La nilul tubului contort proxi-mal se absoarbe aproximativ 60-70% din filtratul glomerular. Reabsorbtia in acest segment este izo-osmotica si este condusa in principal de ATP-aza Na-K, pompa localizata la nilul membranei bazo-
laterale. Aceasta pompa mentine o concentratie intracelulara scazuta a Na.
Ansa Henle concura la reabsorbtia a aproximativ 25-40% din cantitatea de Na filtrata. Fluidele antrenate la nilul ansei sunt izotonice cu plasma. Spre deosebire de tubul proximal, ramul subtire ascendent si cel medular gros ale ansei Henle sunt relativ impermeabile la apa. Reabsorbtia Na la nilul ramului ascendent medular prin cotransport cu K-CI conduce la scaderea osmolaritatii fluidelor din ansa.
Tubul colector cortical. Acest segment este compus din doua tipuri celulare: celule principale (65%) si celule intercalate (8). Arginin-vasopresina creste permeabilitatea acestor celule pentru apa determinand modificarea osmolaritatii urinei finale. Resorbtia Na se produce la nilul canalelor membranare datorita gradientelor electrochimice silite de ATP-aza Na-K. Intrarea Na in celula se poate produce prin canalele de Na fara a fi acompaniat de alti anioni, generand o diferenta de potential electric. Aceasta determina aparitia unor forte implicate in secretia K (spre lumen).
Tubul colector medular. Duetul colector medular extern are in componenta celule care functioneaza asemanator celulelor intercalate (participa la secretia si excretia de K). Segmentul medular intern contribuie in principal la concentrarea maximala a urinei. Acesta este permeabil la apa doar in prezenta arginin-vasopresinei. Reabsorbtia de Na se realizeaza la nilul tubului colector medular intern prin canale de Na Amilorid-senziti.

Reglarea excretiei de potasiuIn cazul unui individ normal se excreta aproximativ 90% din K de aport care ajunge la rinichi. Procesele renale care gurneaza excretia de K includ: filtrare glomerulara, reabsorbtie tubulara si secretie.
Filtrarea glomerulara. Potasiul este filtrat liber de catre glomerulul renal (circa 700 mEq de K pe zi). Doar 10-l5% din K filtrat se excreta in urina (3).
Tubul proximal. Aproximativ 70% din cantitatea de K filtrata este reabsorbita la nilul tubului contort proxirnal (11). Reabsorbtia de K este in stransa legatura cu Na si fluidul de transport (urina primara). De asemenea, la nilul tubului proximal poate apare un transport activ al K.


Ansa Henle. Reabsorbtia neta a K in ansa Henle reflecta doua procese: secretie pasiva in segmentul descendent al ansei si reabsorbtie activa in segmentul ascendent gros al ansei. Reabsorbtia de K este condusa de catre gradientul de Na silit la nilul membranei celulei apicale. Prin mecanisme de cotransport ionul de K patrunde in celula cuplat cu un ion de Na si doi ioni de CI. Retrodifuzia K din celula in lumen coboara gradientul de concentratie, furnizand un aport continuu de K in lumen pentru cotransport cu Na si CI.
Tubul distal si colector. Tubul colector este locul principal care regleaza secretia de K. Acest segment este compus din celule principale si celule intercalate, K fiind secretat la nilul celulelor principale si reabsorbit de catre celulele intercalate.
La nilul celulelor principale concentratia intra-celulara crescuta de K este mentinuta de ATP-aza Na-K (care furnizeaza cuplarea cu Na si reabsorb-tia de K din sange). Difuzia Na din lumenul tubular in celula principala se realizeaza prin canalele api-cale de Na datorita gradientului de concentratie. Rezulta o diferenta de potential transepitelial care conduce la secretia de K din celula principala in lumenul tubular. La nilul membranei apicale exista si un mecanism de cotransport K-CI care contribuie la secretia de K in tubul distal atunci cand concentratia CI la acest nil este scazuta. Celulele intercalate secreta H+ si participa la resorbtia K prin schimb activ H+-K. Acest proces este atenuat prin inhibarea K-ATP-azei (10).
Tubul colector medular. in general acest segment reabsoarbe Na si secreta K.
. Reglarea renala a excretiei de K
Aldosteronul stimuleaza direct secretia de K de catre celulele principale ale tubului colector cortical si medular.
Aportul de Na intraluminal. Cand concentratia luminala de Na scade la aproximativ 15 mEq/l, raspunsul kaliuretic la mineralocorticoizi este atenuat iar excretia de K se prabuseste (8). Excretia de K necesita o cantitate adecvata de Na la nilul tubului colector cortical si a nefronului distal.
Aportul de K. Cand aportul de K este crescut, este stimulata secretia acestuia la nilul tubului colector cortical. Factorii care contribuie la cresterea excretiei de K includ: nilul plasmatic al ionului, aldosteronul si rata fluxului intraluminal. Gluco-corticoizii stimuleaza secretia de K indirect prin cresterea RFG.
Balanta acido-bazica. Excretia renala de K este modificata in timpul dereglarilor homeostaziei acido-bazice. Secretia de K este stimulata de alcaloza si atenuata in timpul acidozei.



Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala urologica:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai