mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Anatomia sl fiziologia aparatului urinar
Index » Patologia chirurgicala urologica » Anatomia sl fiziologia aparatului urinar
» Anatomia aparatului urinar

Anatomia aparatului urinar







Anatomia rinichiului
Rinichii sunt organe situate retroperitoneal, de o parte si alta a coloanei rtebrale, fiind inconjurati de tesut adipos. Axul longitudinal al fiecarui rinichi este orientat infero-lateral, iar cel transrs este postero-lateral. Limita superioara a rinichilor este la nilul marginii inferioare a rtebrei a XII-a toracice, iar cea inferioara corespunde rtebrei a lll-a lombare. Rinichiul drept este usor coborat ativ cu cel stang, probabil datorita volumului hepatic.In medie, dimensiunile renale sunt: 11 cm - lungime, 6 cm - latime si 3 cm - diametru antero-pos-terior. Greutatea medie, la barbati este de circa 150 g, iar la femei de 135 g (2).


a. Raporturile rinichiului (. 1)


Fata anterioara
Rinichiul drept. Polul superior al rinichiului drept se afla in contact cu glanda suprarenala dreapta. Fata anterioara are raporturi cu lobul hepatic drept, pe care lasa impresiunea renala, si cu duodenul descendent. Inferior, fata anterioara vine in raport lateral cu flexura colica dreapta si medial cu intestinul subtire. Suprafata renala aflata in contact cu intestinul subtire si ficatul este acoperita de pe-ritoneu, pe cand regiunile aflate in raport cu suprarenala, duodenul si colonul nu sunt acoperite de peritoneu.
Rinichiul stang. Polul superior este in raport, pe partea mediala, cu glanda suprarenala. Circa doua treimi superioare ale jumatatii laterale a fetei anterioare vin in raport cu splina. O suprafata centrala a fetei anterioare are raporturi cu vasele splenice si corpul pancreasului. Deasupra acestei zone, o regiune triunghiulara, cuprinsa intre aria suprarenala si cea splenica, se afla in contact cu stomacul. Sub zona pancreatica si cea splenica, regiunea laterala este in raport cu flexura colica stanga si portiunea initiala a colonului descendent, iar regiunea mediala este in raport cu ansele jejunale. Zona gastrica este acoperita de peritoneul bursei omentale. De asemenea, sunt acoperite de peritoneu si zonele splenice si jejunale. Posterior de peritoneul jejunal, ramurile vaselor colice stangi sunt in raport cu rinichiul. Zonele suprarenala, pancreatica si colica nu sunt acoperite de peritoneu.

Fata posterioara
Este inconjurata de grasime si nu este acoperita de peritoneu. Fata posterioara are raporturi cu: dia-fragmul si ligamentele arcuate mediale si laterale; muschiul psoas; muschiul patratul lombelor; tendo-nul aponevrotic al muschiului transrs al abdomenului; vasele subcostale; nervii subcostali, iliohipo-gastrici si ilioinghinali.
Polul renal superior drept se afla situat la nilul coastei a XII-a, iar cel stang intre coasta a Xl-a si a XII-a. Diafragmul separa rinichiul de pleura. Polii superiori renali sunt in raport cu glanda suprarenala.
Polii renali inferiori sunt situati la 2,5 cm de crestele iliace.
Marginile renale laterale sunt conxe. Marginea laterala stanga este acoperita superior de peritoneu, care o separa de splina, iar inferior este in contact cu colonul descendent. Marginea laterala
dreapta este separata de peritoneu prin lobul hepatic drept.
Marginile mediale sunt conxe in regiunea imediat adiacenta polilor, in rest fiind conca. La nilul fiecarei margini mediale se gaseste o fisura rticala cu deschidere antero-mediala, care se numeste hil. Acesta este marginit de o buza anterioara si una posterioara si contine vasele, nervii si pelvisul renal. Cel mai frecnt na renala este dispusa anterior, artera renala este medial iar pelvisul renal este situat posterior.
Hilul renal conduce la sinusul renal care este marginit de capsula renala si contine vasele si pelvisul renal. Papilele renale se proiecteaza pe peretele sinusului. Tubii colectori se deschid la nilul varfului papilelor renale. Acestea dreneaza in expansiuni sub forma de palnie numite calice mici. Din calicele mici urina dreneaza in 2 sau 3 calice mari, care se deschid la nilul pelvisului renal.
Rinichiul si vasele sale sunt cuprinse in grasimea perirenala (perinefretica). Tesutul fibros, care inconjoara aceasta grasime, este condensat realizand fascia renala.
Posterior de fascia renala se gaseste o masa adipoasa denumita grasimea pararenala (parane-fretica).


b. Structura rinichiului

Rinichiul prezinta o capsula subtire, formata din tesut bogat in colagen, cu fibre elastice si fibre musculare netede. Rinichiul poate fi impartit in doua zone: corticala si medulara.
Zona medulara este formata din piramide renale conice, striate, cu baza situata spre periferie si cu varful conrgand spre sinusul renal. Piramidele se deschid in calicele mici prin papile. La nilul fiecarui calice mic se descriu una pana la trei papile. Fiecare piramida este inconjurata de tesut cortical si formeaza lobul renal. Rinichiul poate fi format din 5-l1 lobi renali (cel mai frecnt sunt descrisi 8 lobi) (6).
Zona corticala este situata subcapsular, arcuin-du-se la baza piramidelor si extinzandu-se intre acestea spre sinusul renal, sub forma columnelor renale. Regiunea periferica prezinta arcade corti-cale trarsate de zone radiare medulare separate de tesut inchis la culoare (partea convoluta). Histo-logic, corticala poate fi subdivizata intr-o zona externa si una interna. Zona interna corticala este separata de medulara prin vase sangvine tangentiale (arterele si nele arcuate).



Aspecte de histologie renala (. 2) Nefronul este format din corpusculul renal si tubul renal. Tubii colectori dreneaza urina de la nilul mai multor tubi renali in duetul papilar terminal (Bellini) care se deschide intr-un calice mic, la varful papilei renale.
Corpusculul renal. Corpusculii renali (Malpighi) sunt mase rotunde de dimensiuni reduse, cu un diametru de aproximativ 0,2 mm, fiind vizibili in zona corticala si la nilul columnelor renale (cu exceptia unei zone corticale inguste situata periferic si denumita cortex corticis) (10). Corpusculul renal este format din: glomerulul central si membrana capsulei glomerulare.
Glomerulul central reprezinta o aglomerare lobu-lata de capilare sangvine convolute, unite de tesut conjunctiv. Fiecare glomerul prezinta o arteriola aferenta si una eferenta, care in mod normal se gasesc la nilul polului vascular al capsulei glomerulare.
Capsula glomerulara (Bowman) reprezinta portiunea initiala a tubului renal. Pe peretele sau extern este marginita de epiteliu simplu scuamos. Peretele glomerular sau juxtacapilar (visceral) este format din podocite epiteliale specializate. Astfel, intre glomerul si stratul capsular extern se gaseste un spatiu aplatizat, care se continua cu tubul con-tort proximal. Lamina bazala a celulelor capsulare fuzioneaza cu aceea a endoteliului glomerular.
Buclele capilare sunt inconjurate de podocite. Acestea sunt celule stelate cu prelungiri in jurul capilarelor, atasate de lamina bazala prin numerosi pediculi. Endoteliul capilar este fenestrat. Lamina bazala podocitara si cea endoteliala sunt fuzionate, reprezentand singura bariera in calea fluidului din lumenul capilar in spatiul urinar (9).
Membrana bazala glomerulara, cu o grosime de aproximativ 0,33 u, are o structura fibrilara, fiind compusa din 3 straturi. Primul si al treilea strat sunt slab colorate (laminae rarae interna et externa) iar cel din mijloc este dens si fibros (laminae densa) (5). Membrana bazala glomerulara actioneaza ca un filtru selectiv.
Tubul renal. Tubul renal este format din: capsula glomerulara, tubul contort proximal, bratul descendent al ansei Henle conectat printr-un segment intermediar in forma de "U\" cu bratul ascendent si tubul contort distal.


Structura tubului renal

Iubii renali sunt marginiti de un epiteliu simplu cu lamina bazala de grosimi variabile.
Tubii proximali sunt marginiti de un epiteliu cu-boid cu margine "in perie\" datorita prezentei micro-vililor. La polul bazai prezinta striatii determinate de pliuri complexe intre care se gasesc numeroase mitocondrii.
Ansa neuronului (Henle) consta dintr-un segment subtire (cu diametru de aproximativ 30 u) marginit de celule cuboidale si scuamoase si dintr-un segment gros (cu diametru de aproximativ 60 u) marginit de celule cuboidale asemanatoare celor din tubul distal. Segmentul subtire formeaza cea mai mare parte a ansei nefronilor juxtamedulari. Bratul descendent al segmentului subtire prezinta celule cuboidale cu interdigitatii complexe si jonctiuni in-tercelulare inguste, pe cand bratul ascendent este marginit de celule scuamoase cu zone jonctionale bine reprezentate. Segmentul gros este marginit de un epiteliu cuboidal cu numeroase mitocondrii. Celulele prezinta pliuri bazo-laterale si microvili apicali.
Epiteliul tubului distal este asemanator celui din tubul proximal, dar microvilii sunt in numar mai mic, au dimensiuni mai reduse, fiind dispusi neregulat. La jonctiunea dintre portiunea dreapta si cea con-torta, tubul distal se apropie de polul vascular al corpusculului renal. La acest nil celulele tubulare formeaza o structura cu rol senzitiv, numita macula densa.
Duetele colectoare sunt formate din epiteliu co-lumnar sau cuboidal simplu. La nilul cortexului primesc continutul tubilor distali iar apoi, prin duetele papilare, se deschid in area cribrosa.
Aparatul juxtaglomerular. Bratul ascendent al ansei Henle se intoarce din medulara spre glome-rul si se continua cu tubul distal care incepe in dreptul polului vascular, intre arteriola aferenta si cea eferenta, cu care se afla in contact. La acest nil celulele tunicii medii ale arteriolei aferente difera de miocitele nestriate. Astfel, ele sunt mai mari, rotunde, cu nudei sferici, de dimensiuni crescute. Aceste celule (juxtaglomerulare) sunt in contact cu celulele tubului contort distal. Celulele modificate ale tubului distal formeaza macula densa (6). Celulele juxtaglomerulare impreuna cu macula densa formeaza aparatul renal juxtaglomerular. intre macula densa si mezangiu (care asigura suportul capilarelor glomerulului) se gasesc lacis cells.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor