mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Anatomia sl fiziologia aparatului urinar
Index » Patologia chirurgicala urologica » Anatomia sl fiziologia aparatului urinar
» Vascularizatia renala

Vascularizatia renala


Share





Circulatia arterio-venoasa. in aproximativ 70% din cazuri este prezenta o singura artera renala pentru fiecare rinichi. Arterele renale sunt ramuri laterale ale aortei abdominale, cu origine inferioara fata de arterele mezenterice superioare. in traiectul sau extrarenal din fiecare artera renala se desprind una sau mai multe artere suprarenale inferioare si ramuri pentru tesutul perinefretic, capsula renala, pelvisul renal si portiunea proximala a ureterului. in circa 30% din cazuri sunt prezente artere renale accesorii cu originea in aorta, superior sau inferior de artera renala principala. in apropierea hilului artera renala se imparte intr-o ramura anterioara si una posterioara, ramuri primare din care se desprind ulterior arterele segmentare, care vor iriga segmentele sculare renale. Din punct de vedere al s-cularizatiei, rinichiul poate fi impartit in 5 segmente: apical (regiunea antero-mediala a polului superior), antero-superior (restul polului superior si regiunea antero-superioara centrala), inferior (polul inferior), mijlociu (intre segmentele anterior si inferior) si posterior (regiunea posterioara) (5).


Din arterele segmentare pornesc arterele lobare care se subimpart in 2 sau 3 artere interlobare, and traiect spre zona corticala in jurul fiecarei piramide. La jonctiunea dintre zona corticala si cea medulara arterele interlobare se dicotomizeaza in artere arcuate, care diverg in unghi drept si se arcuiesc intre zona corticala si cea medulara (deasupra bazei piramidelor renale). Arterele arcuate se divizeaza in artere interlobulare care diverg radiar in zona corticala pana aproape de cortix corticis. Arterele arcuate nu se anastomozeaza intre ele, ci se termina in zona corticala (2). Arterele interlobulare au traiect spre zona corticala superficiala. Unele artere interlobulare traverseaza suprafata renala si se anastomozeaza cu plexul capsular. Arteriolele glomerulare aferente reprezinta principalele ramuri laterale ale arterelor interlobulare. in interiorul capsulei glomerulului arteriolele aferente se ramifica in capilare, formand glomerulul. Capilarele glomerulului conflueaza formand arteriola eferenta, care se divide si formeaza un plex dens in jurul tubilor con-torti proximali si distali. Din terminatiile venoase ale plexurilor peritubulare converg ramuri fine, care se unesc cu venele interlobulare. De obicei venele interlobulare au originea sub capsula renala prin convergenta venelor stelate, drenand cea mai mare parte a zonei corticale superficiale renale (6). La nivelul jonctiunii cortico-medulare venele interlobulare primesc cate se drepte ascendente si se termina in venele arcuate; acestea se anastomozeaza intre ele si dreneaza in venele interlobare, care converg pentru a forma vena renala.


Vascularizatia zonei medulare se realizeaza prin intermediul arteriolelor eferente ale glomerulilor juxtamedulari, la care se adauga arteriole de la nivelul glomerulilor superficiali precum si arteriolele "aglomerulare\" (provenite probabil de la nivelul glomerulilor degenerati) (7). Arteriolele eferente glomerulare care patrund in zona medulara sunt relativ lungi. La nivel medular arteriolele eferente se impart in 12-25 se drepte descendente, care patrund la adancimi diferite formand un plex capilar radial alungit in jurul bratelor ascendente si descendente ale ansei Henle si a duetelor colectoare. Terminatiile venoase ale acestor capilare converg spre sul drept ascendent care dreneaza intr-o vena arcuata sau interlobulara.
Drenajul limfatic. Vasele limfatice renale au originea in trei plexuri situate in jurul tubilor renali, sub capsula renala si in grasimea perirenala. Vasele colectoare ale plexului intrarenal formeaza 4 sau 5 trunchiuri care urmeaza vena renala si se termina in ganglionii aortici laterali
d. Inertia renala
Plexul nervos renal se formeaza din ramuri ale plexului celiac si ganglionului celiac, ale ganglionului aortico-renal, nervului shnic toracic inferior, primului nerv shnic lombar si plexului aortic. Plexul renal se continua in jurul ramurilor arteriale care scularizeaza glomerulii renali si tubii.


Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala urologica:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai