Incidentalomul reprezinta o
tumora adrenala bine delimitata, descoperita intamplator necroptic sau imagistic (de obicei CT dar si RMN sau ultrasono-grafic), care nu este asociata cu o hiper/hipose-cretie hormonala si care are o evolutie naturala benigna. Frecnta acestora este variabila in functie de studiu (1,4-8,7%), dar creste la varstnici si face parte din biologia imbatranirii (15).
Etiopatogenia incidentaloamelor este neclarificata. Anatomopatologic incidentaloamele sunt in majoritate adenoame corticale, dar si alte entitati au fost descrise:
Adenom cortical 54%
Chist 15%
Mielolipom 12%
Ganglioneurom 9%
Hiperplazie corticala 6%
Angiom 4%
Hematom 1,5%
Granulom 1,5%
Lipom 0,7%
Hamartom 0,7%
Fibrom 0,7%
Tuberculom 0,7%
Neurofibrom 0,7%
Diagnosticul diferential se face in primul rand cu adenocarcinoamele nesecretante suprarenale si cu metastazele suprarenale de la neoplazii extra-adrenale. Tumorile suprarenale secretante subcli-nice, de exemplu Cushing sau feocromocitomul mut clinic, trebuie de asemenea diferentiate de incidentalom. Diagnosticul pozitiv al incidentaloamelor va aa deci doua criterii:
- demonstrarea absentei secretiei hormonale tu-morale si
- silirea caracterului benign al acesteia.
Pentru screening-u\\ unei entuale secretii hormonale fara rasunet clinic se dozeaza:
potasiul plasmatic, catecolaminele
urinare si metanefrinele, precum si evaluarea functiei glucocorticoide.
Dupa multi autori, cel mai important factor care prezice potentialul
malign al unei mase adrenale este dimensiunea. Astfel
tumori mai mari de 6 cm au probabilitate sa fie maligne si ca urmare se vor trata chirurgical. Tumorile mai mici de 3 cm au mare probabilitate sa fie benigne si beneficiaza de terapie conservatoare. Este o mare dirgenta de opinie in ceea ce priste intervalul 3-6 cm. Trebuie insa avut in dere ca exista destule exceptii de la aceasta regula si ca CT-ul subdimensioneaza diametrul tumoral in multe situatii. Terapia chirurgicala a incidentaloamelor > 4 cm duce la un raport de 1/8 tumori maligne/benigne, care dupa unii autori este accepil (16).
Scintigrafia cu analogi de colesterol marcat (131I-NP-59) sau de catecoii (131I MIBG) care evidentiaza captare unilaterala sugereaza o tumora benigna, pe cand lipsa de captare a fost raportata in carci-noame (15). Biopsia cu ac subtire ghidata nu este utila in diagnosticul diferential intre o leziune benigna si maligna. Ramane insa indicata in situatia existentei unei alte neoplazii pentru a diferentia o leziune adrenala de o metastaza (sanse 30-50%). Aceasta va fi facuta numai dupa excluderea unui entual feocromocitom avand in dere riscul declansarii unei crize hipertensi.
