R : Este forta cu care sangele circula de la inima spre si prin tot sistemul arterial. Cand inima bate, adica atunci cand o parte a inimii, numita ventriculul stang, se contracta, sangele oxigenat este impins cu forta in artere,
In cursul calatoriei tacute prin corp, sangele apasa asupra peretilor salor prirr-care trece. Vasele se destind si se contracta pentru a mentine fluxul de sange. Daca sele sunt ingustate, \'creste rezistenta in calea curgerii sangelui si presiunea arteriala, la randul ei, creste.
Daca se masoara tensiunea arteriala, se obtin doua numere pe care oricine le poate-intelege.
Cand se produce contractia ventriculului stang, forta cu care sangele apasa asupra peretilor arteriali este maxima si este numita tensiune sistolica. Dupa aceasta contractie, cand inima se "odihneste", mai mult sau mai putin in faza sa de repaus, presiunea sangelui.este mai scazuta. Aceasta presiune de repaus sau de relaxare - presiunea in artere imediat inaintea contractiei urmatoare - este cunoscuta sub numele de tensiune diastolica. Tensiunea arteriala se exprima, deci, prin doua numere. De exemplu, 120/80 (exprimata ca "120 supra 80") sau 150/95 si asa mai departe. Primul numar este cel al tensiunii sistolice, iar cel de-al doilea, al tensiunii diastolice. Diferenta dintre cele doua lori este cunoscuta ca tensiune diferentiala.
I : Care dintre lorile tensiunii arteriale este mai importanta, cea sistolica sau cea diastolica?
R: Pentru medici, ambele sunt importante, dar loarea de cel mai mare interes - care este ca un aderat semnal de alarma - este cea diastolica.
I: Care este tensiunea arteriala normala?
R : "Normal" este intotdeauna un termen relativ atunci cand este vorba despre functiile organismului. Exactitatea masuratorilor functiilor organismului nu este identica celei de la un examen de istorie: nu exista raspunsuri "corecte" si rezultate "perfecte".
Dupa o opinie general acceptata, lorile de 110-l40 pentru tensiunea sistolica si de 60-90 pentru tensiunea diastolica sunt considerate a fi "normale". Dar este greu de gasit o persoana cu tensiunea arteriala ideala de 120/80 la determinari succesive ale acesteia. Aceasta loare, de 120/80, este o medie a unei serii mari de masuratori arteriale. Momentele, diferite ale zilei, activitatile fizice sau starile emotionale pot realiza cresteri sau scaderi ale numerelor care exprima tensiunea arteriala, fara ca acestea sa\' aiba o semnificatie de rau augur.
I: Cum se obtin aceste lori (de exemplu 120/80 sau altele asemenea)? Ce inseamna "mm\'\' si "Hg"?
R : Aceste numere sunt citite pe discul aparatului standard de masurare a tensiunii arteriale, aparat numit tensiometru. Oricine a fost supus unui examen medical a facut cunostiinta cu un tensiometru.
Modul in care functioneaza acest aparat este urmatorul: o banda lata - manseta - este infasurata in jurul unuia dintre brate. Manseta este apoi umflata cu aer (sub presiune). in acelasi timp, presiunea aerului impinge o coloana de mercur ( prescurtarea stiintifica a mercurului este ,.Hg" ), dc-a lungul unei scale divizate in milimetri (mm). Un stetoscop, este plasat pe artera brahiala, la plica cotului, sub manseta tensiometrului. Cand manseta a fost umflata suficient pentru a opri circulatia in partea inferioara a arterei brahiale, prin stetoscop nu se mai aude nici un zgomot. Daca se scade treptat presiunea aerului din manseta, sangele incepe sa curga prin artera si inaltimea coloanei de mercur scade la randul ei. In momentul in care in stetoscop se aude prima bataie a inimii, nivelul coloanei de mercur, exprimat in milimetri de mercur-(mm Hg), indica presiunea sistolica. Bataile inimii se aud in timp ce coloana de mercur scade in continuare.
Cand bataile inceteaza, numarul de milimetri de pe scala aparatului arata presiunea diastolica.
Astfel, daca tensiunea arteriala este 120/80, sau 120 mm Hg/80 mm Hg, aceasta inseamna ca presiunea sistolica a fost detectata cand coloana de mercur a fost la inaltimea de 120 milimetri, iar cea diastolica in momentul in care coloana de mercur era inalta de 80 milimetri. Numerele reprezinta o modalitate convenabila de a nota si de a a lorile tensiunii arteriale.
I : Valorile tensiunii arteriale determinate cu ajutorul tensiometrului sunt intotdeauna exacte?
R : Aceste lori sunt apropiate de cele reale, dar nu sunt mereu extrem de fidele. Exista metode de masurare mai exacte, dar acestea sunt mult prea complicate si riscante pentru a fi utilizate intr-un cabinet medical sau la domiciliul pacientului. Cel mai adesea, lorile obtinute cu ajutorul tensiometrului sunt ce mai scazute decat presiunea arteriala reala.
Un alt inconvenient al acestei metode indirecte este ca determinarile inexacte pot fi cauzate de folosirea incoreca a aparatului. De exemplu, daca manseta nu se umfla suficient si, astfel, nu se comprima complet artera brahiala, se obtin lori mai scazute ale tensiunii arteriale. Tot astfel se intampla daca se elibereaza prea repede aerul din manseta-si daca se foloseste o manseta cu dimensiuni mari (de adult) pentru copii sau pentru adultii cu brate foarte subtiri. Se pot citi lori fals ridicate la persoanele cu brate prea groase la care se utilizeaza o manseta standard.
De aceea, unele persoane obeze nu au tensiune arteriala ridicata decat datorita unei mansete de marime nepotrivita. Aceleasi false lori se obtin si in cazul in care luati singur tensiunea, cu bratul asezat mai sus decat nivelul inimii (de exemplu, cu bratul asezat pe masa).
Pentru a avea un rezultat cat mai aproape de cel real, manseta tensiometrului trebuie sa fie plasata in dreptul nivelului la care se gaseste inima, iar pentru aceasta este necesar ca bratul sa fie tinut de-a lungul trunchiului.
In magazinele de tehnica medicala pot fi gasite aparate de masurare a tensiunii arteriale fara coloana de mercur (de metal). In schimb, acestea au manometru cu un cadran cu diviziuni. Exista si tensiometre cu afisaj digital (exprimare numerica directa, ca la unele ceasuri moderne). Desi aparatele cu coloana de mercur sunt considerate a fi cele mai exacte si cu o fiabilitate mare, ele sunt greu de folosit fara ajutorul altei persoane si au un pret mai mare. Aparatele modeme sunt destul de bune daca, in primul rand, sunt bine construite si, in al doilea rand, bine intretinute. De asemenea, ele trebuie controlate periodic in unitati specializate.
Nu uitati sa intrebati medicul dumneavoastra daca si-a controlat de curand aparatul pentru masurarea tensiunii arteriale. Incidente cu aparate dereglate, care afecteaza astfel deciziile terapeutice, sunt mai frecvente decat s-ar crede.
1 : Cand sunt considerate lorile tensionale a fi peste limitele normale?
R : Din riou, raspunsul nu este simplu. In opinia expertilor, cand tensiunea arteriala se metine la lori de 140/90 cat timp (de obicei, la minimum doua determinari in decurs de 3 zile sau dupa cate ore de repaus) la persoane sub 40 de ani, aceasta reprezinta o presiune ridicata a sangelui sau hipertensiune arteriala. La persoanele de peste 40 de ani, lorile de 160/95 inseamna inceputul zonei de pericol, adica de hipertensiune. Motivul pentru care este necesara masurarea tensiunii arteriale de mai multe ori in interl de cate zile sau . chiar in aceeasi zi, este acela ca tensiunea arteriala poate creste pentru scurt timp cand persoana respecti este nervoasa sau intimidata de prezenta medicului ori a personalului medical, pe scurt, cand se afla sub imperiul stresului (profesional, familial etc). O singura determinare nu poate tine seama de faptul ca tensiunea arteriala oscileaza in mod normal in cursul aceleiasi zile.
O data ce s-a confirmat diagnosticul de hipertensiune arteriala, urmatorul pas este de a se sili daca aceasta este persistenta. Daca tensiunea arteriala nu este permanent ridicata, ea se numeste hipertensiune labila (sau oscilanta), iar daca are lori mici la toate examenele, este numita hipertensiune sila (sau permanenta). Fara o ingrijire corespunzatoare, hipertensinea labila devine permanenta.
I : Este hipertensiunea arteriala o boala?
R : Fara indoiala, ea este o boala.I : Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale?
R : Iata un raspuns pe care il veti primi de multe ori in aceasta sectiune: nimeni nu stie cu siguranta. Poate fi datorata unei cauze sau poate avea o "etiologie multifacloriala", cum \'se spune in limbaj medical. Ereditatea este unul dintre factori, desi ea nu este o cauza in aderatul sens al cuntului. Se mosteneste, mai degraba, o inclinare catre boala. O cauza reala a hipertensiunii arteriale este reprezentata de grupul bolilor renale. Acetilcolina din creier si o substanta numita hormon natriuretic au fost legate de aparitia hipertensiunii. Apneea din timpul somnului - o oprire brusca, repetata a respiratiei in timpul somnului - poate cauza hipertensiune persoanelor in rsta. Au fost, de asemenea, implicate conditiile de mediu. Ar putea fi luate in consideratie toate aceste cauze, una sau nici una - actionand intotdeauna, uneori sau niciodata. Astfel se explica faptul ca hipertensiunea arteriala este atat de greu de invins.
I : Este hipertensiunea arteriala o boala frecvent intalnita?
R : Raspunsul este da. cu certitudine! Un numar mare de persoane sufera de hipertensiune arteriala, dar numai aproximativ jumatate dintre ele stiu ca sunt bolnave.I : Cum este posibil sa existe persoane care sa nu stie ca au hipertensiune arteriala? Care sunt simptomele acestei boli?
R : Tocmai aici este problema: cu greu se pot evidentia cate dintre simptomele bolii, iar cand acestea, putine cate sunt, ies la iveala, tensiunea arteriala este deja mare. De aceea hipertensiunea arteriala a fost ata cu un "ucigas tacut". Singura cale de a descoperi maladia in cauza este de a masura presiunea sangelui sau de a cadea fulgerat de un accident scular cerebral (paralizie). Acesta este modul dramatic de a se obtine niste informatii, care nici nu prea mai sunt utile.
Pentru informare, prezentam cate date statistice oferite de Asociatia Americana de Cardiologie:
- Hipertensiunea arteriala este implicata in multe dintre decesele si inliditatile produse de accidentele sculare cerebrale. Aceste accidente sculare au fost cauza decesului a 150.300 persoane, in SUA in 1988. in jur de 31.000 persoane, in plus, au murit din cauza bolii hipertensive.
- Un numar de 68 de milioane de americani au unul sau mai multe tipuri de boli cardiosculare. In 1988, ultimul an din care avem la dispozitie date statistice complete, 982.574 de decese au fost cauzate de atacul de cord (infarct miocardic), accidentele sculare cerebrale si bolile inrudite. Aceasta cifra reprezinta mai mult decat dublul numarului de decese datorate cancerului.I : Sustineti ca nu exista absolut nici un simptom al hipertensiunii arteriale?
R : Ei bine exista cate. Ceea ce ar putea fi luat drept simptom al hipertensiunii arteriale difera de la o persoana la alta si ar putea, tot asa de bine, sa fie simptom al altei boli. Medicii spun ca cei care au dureri de cap, palpitatii cardiace, inrosirea fetei, vedere incetosata, sangerare din nas, o dificultate in respiratie dupa efort, oboseala, nevoia imperioasa de a urina (indeosebi in cursul noptii), tinnitus (zgomote in urechi), vertij (ameteala) sau orice combinatie a acestora, trebuie sa-si masoare tensiunea arteriala.I : Hipertensinea arteriala poate fi vindecata?
R : Si da si nu. Hipertensiunea primara sau esentiala
(85% pana la 95% din toate cazurile) este tipul de hipertensiune arteriala care pare a fi produsa de ereditate sau de alti factori necunoscuti, greu de pus in evidenta. Acest tip de hipertensiune nu este vindecabil, dar, prin diverse mijloace si procedee, despre care vom discuta ce mai tarziu, poate fi tinut sub control. Hipertensiunea esentiala esle un produs secundar al unuia sau al mai multor defecte, aparute in sistemul de control si echilibru din organism, sistem care
regleaza presiunea in artere.
Hipertensiunea secundara este produsa de alti factori cu frecventa mare, cum sunt, bolile de rinichi. in ceea ce priveste legatura dintre rinichi si hipertensiunea arteriala, aceasta este biunivoca si anume: afectiuni ale rinichiului pot provoca hipertensiune arteriala, pe de o parte, iar pe de alta parte, hipertensiunea poate fi cauza leziunilor renale. Oricum, rinichiul este printre primele organe investigate atunci cand hipertensiunea este prezenta. Depistand cauza hipertensiunii secundare, de cele mai multe ori ea poate fi vindecata.
I: Ce se poate intampla daca hipertensiunea arteriala nu este detectata si tratata?
R : Asa ce se intampla cand pacientul ajunge tarziu la medic. in afara accidentului scular cerebral deja mentionat, hipertensiunea arteriala este calea sigura ce duce catre infarctul miocardic, insuficienta cardiaca congesti sau cardiopatia ischemica (boala arterelor coronare), precum si alte boli de mare gravitate.
Obligand cordul sa lucreze din greu pentru a impinge sangele in sistemul scular, tensiunea arteriala ridicata - sub forma de cardiopatie hipertensi - poate face ca inima sa creasca in dimensiuni si, in acelasi timp, sa oboseasca, toate acestea and consecinte nefaste asupra intregului organism. in plus, cresterea presiunii arteriale favorizeaza depunerea grasimilor in peretii arteriali, pe care ii ingroasa pana la obstructia completa (astupare) a sului. Reducerea tensiunii arteriale pana la lorile normale este de mare folos.
Un studiu recent efectuat pe 37 000 de persoane si publicat in revista\'medicala britanica Lancet, a aratat ca, pentru scaderea cu fiecare 5-6 gradatii a tensiunii, riscul de aparitie a bolii cardiace este mai mic cu 20-25%, iar al celui de accident scular cerebral cu 30-40%.
