In fiecare an, in SUA, mai mult de 130.000 de oameni descopera ca au cancer de colon (de intestin gros) si mai mult de 46.000 de oameni mor din aceasta cauza. Totusi, daca aceasta boala este descoperita precoce, poate fi tratata si chiar vindecata.
Pentru a intelege cancerul de colon, este necesar sa intelegem ce parti ale corpului sunt afectate si cum functioneaza ele.
Colonul si rectul - anatomie
Colonul este un tub muscular, lung de 1,5 m, care conecteaza intestinul subtire si rectul. Colonul se mai numeste si intestin gros. El este un organ specializat, responsabil cu procesarea deseurilor care rezulta din digestia alimentelor, ajutand astfel ca golirea intestinelor sa fie usoara si realizata la timp. Cand colonul se umple cu fecale, isi goleste continutul in rect si incepe procesul eliminarii. Rectul este o camera de 25-30 cm care conecteaza colonul de anus. Rectul primeste fecale de la colon si ne informeaza ca trebuie evacuate, retinandu-le pana cand acest lucru este posibil.
Ce este cancerul colo-rectal?
Cancerul care incepe in colon se numeste cancer de colon, iar cancerul care incepe in rect se numeste cancer de rect. Cancerul care afecteaza ambele organe se numeste cancer colo-rectal. Cancerul colo-rectal apare cand anumite celule din interiorul colonului sau rectului devin anormale sau incep sa creasca intr-un ritm exagerat. Cresterea anormala a celulelor creeaza o tumora care este, de fapt, boala canceroasa manifesta.
Din nefericire, cancerul de colon poate exista o buna perioada de timp fara sa aiba simptome. De aceea, este foarte important sa faceti controale regulate, pentru a detecta problemele de timpuriu. Totusi nu toate tipurile de cancer colo-rectal sunt fara simptome. Un simptom timpuriu ar putea fi sangerarea. Adesea, tumorile sangereaza usor, dar in cantitati mici si invizibile cu ochiul liber, sange care se poate detecta doar in cazul unei analize speciale a scaunului. Cand tumora este mai mare, pot aparea si alte simptome, cum ar fi:
■ Constipatia sau diareea, alternanta acestora, care pot fi un semn de cancer colo-rectal.
■ Sange pe suprafata sau in interiorul fecalelor. Este un semn important, dar nu decisiv pentru diagnostic, pentru ca numeroase alte probleme medicale de la acest nivel (de exemplu, hemoroizii, ulceratiile, colita ulceroasa, boala lui Crohn etc.) pot cauza sangerare in tractul digestiv. Fierul si unele mancaruri, cum ar fi sfecla, pot da scaunului un aspect rosu sau negru, indicand gresit sange in scaun. De aceea medicul trebuie sa faca niste analize si sa diferentieze exact cauza. ■ Anemia inexplicabila - anemia este o lipsa de globule rosii din sange, celule care transporta oxigen in tot corpul. Daca esti anemic, te vei simti obosit tot timpul, iar odihna nu te va face sa te simti mai bine.
■ Dureri stomacale neobisnuite.
■ Pierdere in greutate inexplicabila, intr-o perioada de timp destul de scurta.
■ Stare de oboseala permanenta (cauzata nu numai de anemie, ci si de boala canceroasa).
■ Stari de voma.
Daca observati oricare dintre aceste simptome, este important sa faceti un control la medic, pentru a sili care este cauza. Pentru un pacient cu cancer colo-rectal, diagnosticul timpuriu si tratarea acestuia pot fi salvatoare. Vizitele regulate la medic pot fi cea mai buna cale de prevenire a cancerului colo-rectal. Detectarea timpurie a oricarei celule anormale permite silirea unui tratament si vindecarea devine posibila.
Conform recomandarilor Societatii Americane a Cancerului, atat femeile, cat si barbatii ar trebui sa faca regulat urmatoarele examinari periodice:
■ Un examen rectal digital (tuseu rectal) dupa varsta de 50 de ani. In timpul acestei examinari, medicul introduce un deget inmanusat in rect si simte eventualele anormalitati din prostata si rect.
■ Analiza materiilor fecale, in vederea depistarii unei sangerari oculte (invizibile cu ochiul liber), sa se faca anual dupa varsta de 50 de ani. Acesta este un test simplu, care va depista sangele din scaun.
■ Recto-sigmoidoscopia sa se faca o data la 3-5 ani dupa varsta de 50 de ani. Acest test examineaza portiunile din intestinul gros denumite rect si colon sigmoid. Este folosit un instrument special, de care este atasata o micuta camera video.
Din cele trei optiuni de mai sus, Societatea Americana a Cancerului recomanda testul anual al sangelui din scaun, impreuna cu sigmoidoscopia, o data la 5 ani.
■ Colonoscopia facuta o data la 10 ani dupa varsta de 50 de ani. Este o procedura in care se foloseste un instrument lung, flexibil, cu un diametru de aprox. 1,5-2 cm, care se introduce in rect si apoi in colon, pentru a vedea rectul si intregul colon.
■ Irigografia cu bariu este o examinare radiologica, ce este bine sa fie facuta o data la 5-l0 ani, dupa varsta de 50 de ani. In timpul acestei proceduri se face o clisma cu o substanta care contine bariu si apoi este suflat aer in interior, pentru a raspandi bariumul pe tot colonul, producand o imagine a colonului la radiografie. Aceasta arata eventualele neregularitati ale colonului, cum ar fi, de exemplu, un polip sau o tumora.
Dintre toate aceste metode, colonoscopia este cea mai sigura, pentru ca da o imagine globala a intregului intestin gros si ofera posibilitatea tratarii pe aceasta cale a unor eventuali polipi gasiti la acest nivel.
Exista persoane care au un risc crescut de cancer colo-rectal. Acestea sunt indeosebi persoanele care au unul sau mai multi polipi in colon sau in rect. La acestia, examinarile periodice trebuie facute dupa o alta schema:
■ Colonoscopia (examinarea totala a colonului) la 3 ani dupa indepartarea polipului; daca este totul normal, repetati la fiecare 5 ani.
■ Monitorizarea celor care au avut in familie (rude de gradul unu: parinti, copii) cazuri de cancer colo-rectal sau polipi trebuie facuta de timpuriu. Monitorizarea trebuie sa inceapa la 40 de ani sau cu 10 ani mai devreme decat cea mai tanara persoana diagnosticata cu cancer sau cu polipi din familie. De exemplu, daca ai un frate care a fost diagnosticat la varsta de 42 de ani, ar trebui sa incepi monitorizarea la 32 de ani.In vederea monitorizarii, este recomandata colonoscopia la fiecare 5 ani.
■ Cei care au in familie rude care au avut sau au polipi adeno-matosi trebuie sa inceapa controlul endoscopic din timpul pubertatii si sa-si faca endoscopia o data la 1-2 ani.
■ Cei care au in familie cazuri de cancer de colon, dar fara polipi, trebuie sa faca prima colonoscopie la 21 de ani, la fiecare 2 ani pana la varsta de 40 de ani, apoi in fiecare an.
■ Cei cu boli inflamatorii cronice intestinale trebuie sa faca o colonoscopie cu biopsie la 8 ani dupa diagnosticul bolii inflamatorii, apoi repetata la 1 -2 ani.
Tratamentul cancerului de colon
Tratamentul cancerului de colon poate include una dintre urmatoarele posibilitati, singura sau in combinatie: chirurgie, chimioterapie, radioterapie. Ca si in alte tipuri de cancer, tratamentul presupune munca unei intregi echipe, formate din unul sau mai multi medici specialisti: chirurg, gastroenterolog (cel care trateaza boli ale sistemului digesti, oncolog (cel care trateaza cancerul cu medicamente - chimioterapia - sau cu radiatii). Fiecare dintre acesti specialisti isi pune cunostintele in slujba tratarii cancerului.
