Asa cum s-a aratat, implicatia substantelor chimice in carcinogeneza este bine silita. Una din caracteristicile constante ale istoriei naturale a cancerelor in vivo este latenta mare intre expunerea la carcinogenii chimici si aparitia cancerului si daca am in dere ca in industrie se produc zilnic noi substante cancerigene, suntem indreptatiti sa sustinem ca boala
canceroasa nu va putea fi eradicata.
Agentii carcinogeni actioneaza de regula la nilul moleculelor de ADN si pot aa actiune directa (de exemplu: agenti alchilanti, arsenicele, derivati de nichel si cadmiu), sau indirecta (de exemplu: unele hidrocarburi aromatice, nitrozamine, hidrazide etc.) (47).
Meolizarea carcinogenilor de catre enzimele tisulare determina formarea unor molecule foarte acti prin hidroxilarea nucleelor benzenice sau prin reducerea dublelor legaturi (-N=N-). Enzimele implicate in aceste reactii sunt reprezentate de familia citocromi p450 mono-oxigenaza sau alte sisteme enzimatice oxidati. Moleculele rezultate vor inte-ractiona cu ADN-ul si ii vor modifica proprietatile chimice. Atunci cand enzimele de reparatie sunt insuficiente, mutatiile la nilul ADN-ului sunt definiti cu aparitia unei celule transformate. Exista o relatie intre doza si efect demonstrata mai ales in carcinogeneza produsa de alcool si tutun.
Experimental s-au putut provoca
tumori prin inocularea repetata de carcinogene, {de exemplu: dietil-aminoazobenzen cu aparitia de hepatoame).
S-a constatat ca timpul de latenta este inrs proportional cu doza administrata (doza mare, timp de latenta mai scurt).
Co-carci nogeneza
Reprezinta potentarea unui carcinogen cu ajutorul unui compus care administrat singur nu provoaca transformarea maligna.
De exemplu: daca se aplica pe tegumentul unui animal o doza unica, foarte mica, de 17,12 dimetil-benzantracen (DMBA) nu apare o tumora. Aplicarea ulterioara in aceeasi zona, a unei cantitati mici de ulei de croton (arbust din ale carui fructe se extrage ulei toxic) determina o
tumora cutanta. Uleiul de croton singur nu este capabil sa produca modificarea, deci nu este un carcinogen, ci un co-carcinogen.
Sinergia intre carcinogene
Este fenomenul prin care unele carcinogene chimice (nitrozaminele, colorantii azoici, deci produse din familii diferite) administrate simultan permit aparitia unor cancere la doze mai mici decat pentru fiecare produs in parte. Puterea cancerigena a unei molecule chimice este direct legata de puterea sa mutagena. Produsii chimici induc la nilul ADN-ului mutatii care au drept consecinta alterarea genelor functionale.
