Sunt utile la sustinerea diagnosticului de cancer si la silirea certitudinii boin canceroase.
Metode de laborator ce sustin diagnosticul de cancer
a) Determinari hematologice. Hemoleucograma, determinare de rutina in orice afectiune, poate prezenta uneori modificari sugesti pentru cancer; de exemplu:
- anemia din cancerele digesti;
- VSH mult crescut in formele avansate de cancer;
- leucocitoza sau leucopenia - manifestari para-neoplazice;
- trombocitopenia - manifestare paraneoplazica;
- CiD.
b) Determinari enzimatice. Dozarea unor enzime a denit in ultimii ani curenta pentru ca acestea pot fi legate de un anumit tip evolutiv de cancer si pot aprecia agresivitatea tumorala.(28).
Enzimele cel mai frecnt dozate sunt:
- fractiunea prostatica a fosfatazei acide (in cancerul prostatic);
- gama glutamif transpeptidaza - in determinarile secundare hepatice;
- fosfataza alcalina - in determinarile secundare osoase;
- activatorul de plasminogen urokinaza pus in evidenta cu ajutorul unor
anticorpi monoclonali -indica agresivitatea tumorala.
Mai sunt citate: sialiltransferaza, colinesteraza, lipaza, amilazele, leucinaminopeptidaza, serotonina.
Modificarile acestor enzime sunt din pacate inconstante, iar cand prezinta modificari semnificati, sunt martorul unor forme avansate de cancer. De aceea sunt considerate mai ales markeri in monitorizarea bolnavilor cancerosi.
c) Determinari antigenice. Sunt 2 categorii de antigene ce pot sustine diagnosticul de cancer:
- antigenele oncofetale: alfa-fetoproteina si anti-genul carcinoembrionic (CEA) - ce cresc mai ales in cancerele avansate;
- antigenele tumorale - de cele mai multe ori histotipice, reprezinta markeri de diagnostic si supraghere postterapeutica; exemplu:
. PSA - in cancerul de prostata;
. CA 19-9 - in adenocarcinoamele tubului digestiv, (mai ales cel pancreatic);
. CA 15-3, TAG 72 in cancerul mamar;
. CA 125 - in cancerul ovarian, mamar, in adeno-carcinomul endometrial;
d) Determinari hormonale. Modificarile cantitati ale unor
hormoni sugereaza si sustin diagnosticul de cancer in localizari specifice; exemplu:
- gonadotrofinele carionice in coriocarcinomul placentar sau gonadal;
- cortizotul, estriolul in cancerele glandei ma-mare;
- pregnandiolul in tumorile tecale ovariene;
- fenolsteroizii urinari in tumorile feminizante ovariene;
- 17-cetosteroizii urinari in arenoblastomul ovarian;
-
hormonii ectopici - ACTH, calcitonina, frecnt crescute in cancerul bronho-pulmonar;
e) Modificari ale unor proteine serice sau urinare.
- raportul hidroxiprolina/creatinina pentru metastazele osoase;
- cresterea gama-globulinelor sangvine;
- proteina Bence-Johnes din mielomul multiplu.
f) Modificari de expresie si amplificare a unor oncogene. Aceste modificari pot fi calitati sau cantitati si necesita tehnologii speciale de prelucrare. Dam exemplele cele mai elocnte:
- c-her/neu sau erb B2 - in cancerul mamar si colonie;
- BRCA1, BRCA2 - in cancerul mamar si ovarian;
- c-abl - in leucemia mieloida cronica;
- c-erb B1 - in cancerele epidermoide;
- c-myc - in cancerele pulmonare;
- Ha-ras - in cancerul colonie;
- c-met, c-erb B2 - in cancerul gastric; (12)
- C-RET - in neoplazia endocrina multipla tip II;
- CNMK - in melanomul malign.
g) Determinari imunologice. Participa in special la diagnosticarea anumitor iimfoame.
h) Examenul citologic. Dupa tehnica de recoltare, examenul citologic este de 2 feluri:
- citologie exfoliativa;
- citologie prin punctie - aspiratie din tumorile solide;
. Citoiogia exfoliativa se bazeaza pe studiul morfologic al celulelor descuamate fiziologic din stratul superficial al epiteliilor si acumularea lor fie in secretiile organului examinat (suc gastric, urina, secretie bronsica) fie in fundul de sac vaginal posterior (pentru caile genitale feminine).
Citoiogia exfoliativa este prin excelenta o metoda de depistare, dar poate fi si metoda de diagnostic.
In 1927 Aurel Babes a enuntat principiul care sta la baza metodei citologice de apreciere a leziunilor tractului genital feminin. Un an mai tarziu, G. Papanicolaou publica o lucrare privind citoiogia Tn leziunile cervico-uterine, descriind 5 tipuri de fro-tiuri citologice cervico-vaginale: (31).
- tipul I - frotiu cu celule normale;
- tipul II - frotiu cu celule de tip inflamator (fara evidenta de malignitate);
- tipul III - frotiu cu celule dtscariotice (suspecte de malignitate);
- tipul IV - frotiu cu celule neoplazice izolate;
- tipul V - frotiu cu celule neoplazice in placard;
Concordanta de diagnostic pentru citoiogia exfoliativa pozitiva (frotiu tip IV-V) este de 80-95% pentru cancerul colului uterin.
In 1988 a fost introdus sistemul Bethesda care imparte leziunile colului uterin in 2 categorii:
- leziuni intraepiteliale scuamoase de grad scazut ce cuprind acele modificari celulare asociate cu infectia cu virusul papiloma si displazia usoara (CINI);
- leziuni intraepiteliale scuamoase de grad inalt ce cuprind modificari celulare sugesti pentru displazia medie si sera, precum si carcinomul in situ (GINII si III).
Citoiogia exfoliativa este valoroasa in special pentru leziunile tractului genital feminin, fiind mai putin fidela in cancerele bronho-pulmonare, gastrice, cale, scurgerile mamelonare. De asemenea are
un rol important in revarsatele pleurale si peritoneale.
. Citoiogia prin
punctie - aspiratie din tumorile solide
Este necesara o tehnica speciala de recoltare a produsului de instigat: se punctioneaza
tumora cu un ac fin adaptat la o seringa cu ajutorul careia se aspira materialul tisular. Efectuarea frotiurilor presupune o tehnica deosebita si necesita un cito-logist experimentat.
Diagnosticul are o acuratete de 86% pentru
tumori si de 95% pentru metastazele ganglionare; rezultatele fals negati reprezinta aproximativ 13% si fals poziti - 1%.
Acest tip de instigatie are indicatii precise. Astfel nu trebuie exagerata punctionarea tumorilor ce pot fi extirpate chirurgical si rificate histopa-tologic la gheata. Regula este sa se punctioneze numai acele tumori suspecte de malignitate la care prima secnta terapeutica este alta decat chirurgia {chimioterapia, radioterapia). In aceasta situatie diagnosticul citologic are caracter de certitudine fiind permisa inceperea tratamentelor citostatice sau ra-diologice.
