Datorita particularitatilor de alcatuire ale introar-cerii venoase de la nivelul creierului, cu numeroasele sale colaterale,
tromboza acestor sinusuri, de obicei prin inzia neoplazica de vecinatate sau prin blocaj traumatic, ramane asimptomatica din punct de vedere clinic. Grefarea unui proces septic determina insa o simptomatologie severa prin extinderea acestui proces tromboflebitic la paren-chimul cerebral. Este bine cunoscut dramatismul loului clinic al tromboflebitei sinusului cavernos, intreruperea traumatica, adesea iatrogena a 1/3 posterioare a sinusului longitudinal superior de asemeni induce un lou clinic deficitar foarte sever. Infarctizarea venoasa are o tendinta hemo-ragica mult mai accentuata fata de cea ischemica (31). Venele emisare corticale importante (cele cu diametrul peste 2-3 mm) trebuie crutate (32).
Simptomatologia este dominanta de cefalee, pe fondul careia apar crizele, apoi deficitele in focar. in cazul sinusurilor cavernoase febra, proptozisul si oftalmoplegia urmate de edem papilar si amauroza sunt simptomele caracteristice. Angiografia este examenul care confirma diagnosticul (33). De asemenea RMN prin informatiile pe care le da asupra vitezei fluxului sangvin in
sinusurile durale poate inlocui informatia angiografica (34).
Tratamentul consta din sustinerea starii generale si tratament anticoagulant sistemic cu heparina, warfarina, cu retinerile cunoscute in legatura cu transformarea hemoragica a zonei infarctizate. Interventia chirurgicala directa de ablatie a cheagului nu a dat rezultate deosebite, Mai curand administrarea locala de urokinaza si streptokinaza au dat rezultate mai favorabile. De asemeni sunt in curs de eluare rezultatele cu actitor tisular de plas-minogen (TPA).
