mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Afectiunile sistemului nervos vegetativ
Index » Endocrinologie si metabolism » Afectiunile sistemului nervos vegetativ
» Boli ale sistemului nervos vegetativ simpatic

Boli ale sistemului nervos vegetativ simpatic







Situat profund in interiorul organismului, marele simpatic este putin accesibil influentelor pajogene directe, cauzelor exterioare; insa el este, dimpotriva, foarte expus nevrozelor. Or, nevrozele sunt efectul indirect al unei alterari a sangelui, mai ales al unei otrari (infectii) a acestuia.


Cuprins:

Febra

Holera

Holerina


Febra

sus sus
Antoine intră în camera mea şi povesteşte: "Numai cu trudă am urcat scara ca să ajung la dumneavoastră. Puterile îmi sunt epuizate; am căzut pe spate deja de două ori. Am o durere de cap înspăimântătoare; ba devin rece ca gheaţa, ca puţin după aceea să simt o fierbinţeală mare; ba, uneori, simt o înţepătură, iute ca fulgerul, străbătându-mi corpul. A trecut deja ceva timp de când am constatat acest fenomen, dar de 5-6 zile el sporeşte până într-atât, încât nu mai pot face nimic".


Iată tratamentul: du-te acasă, dragă Antoine, şi culcă-te imediat. Când vei fi bine încălzit, spală-ţi cu apă rece tot corpul şi, fără să te usuci, bagă-te înapoi în pat. Spală-te aşa la fiecare două ore şi, dacă o să începi să transpiri puternic şi transpiraţia va fi durat o jumătate de oră, atunci spală-te din nou.
Antoine revine a treia zi şi spune: "Mă simt deja destul de bine, am transpirat zdravăn de mai multe ori. Frigul şi căldura au dispărut, durerea de cap a încetat. Apetitul o să-mi revină. Sunt mai bine, dar obosif\'.Antoine s-a mai spălat încă de zece ori într-un interval de două săptămâni şi, din acel moment, se bucură de o sănătate perfectă. El are cam patruzeci de ani.

Holera

sus sus
Câtă teamă există faţă de holeră! Cu puţini ani în urmă, ea şi-a făcut o teribilă apariţie în mai multe ţări şi a produs numeroase victime. Pentru a ne apăra de inundaţii construim diguri, regularizăm cursurile râurilor. Când se produce un incendiu într-o pădure, săpăm şanţuri, pentru ca elementul devastator să nu-şi extindă ravagiile mai departe. Apa este digul sau şanţul pe care eu îl opun torentului devastator al holerei: ea ne scapă de pericol şi îl înconjoară ca un dig sau un şanţ pe cei care au avut prudenţa să facă uz de ea.
Există un principiu general admis în ceea ce priveşte holera: cine intră rapid în faza de transpiraţie, este salvat; persoanele ce nu transpiră abundent sunt pierdute.
Odată am fost chemat, la ora unsprezece noaptea, la căpătâiul unei sărmane servitoare care fusese cuprinsă deja de douăzeci de ori de nişte crize de vomă şi avusese de douăzeci de ori scaune abundente. Medicul locuia la două leghe depărtare. Biata femeie voia să fie pregătită pentru moarte, deoarece credea că va muri din cauza teribilei maladii. Mâinile şi picioarele îi erau reci ca gheaţa, faţa palidă, trasă; îşi făceau apariţia semnele morţii. Am încercat necontenit să provoc transpiraţia; de aceasta depindea totul: viaţa sau moartea. Stăpâna casei a adus două bucăţi de pânză groasă.

Le-am înmuiat în apă bine încălzită, le-am pliat de mai multe ori, le-am stors şi le-am aplicat pe pieptul şi pe abdomenul bolnavei după ce îi pusesem pe dedesubt, pe piele, o pânză nepliată înmuiată în oţet foarte cald. Această împachetare caldă şi umedă a fost acoperită cu o plapumă la fel de caldă, şi grea cât putea bolnava să suporte. O căldură pătrunzătoare a invadat corpul infectat de holeră: în cincisprezece minute trupul bolnavei era înfierbântat în întregime, iar douăzeci de minute mai târziu picături de sudoare îi apăruseră pe faţă. Am pus să fie umezite din nou pânzele în apă caldă şi în puţină vreme crampele au încetat, voma şi greţurile au dispărut. Pentru a ajuta în interior acţiunea energiei calorice exterioare, bolnava a trebuit să bea o ceaşcă de lapte fierbinte cu fenicul (o lingură de fenicul1 măcinat este fiert în lapte timp de trei minute). S-a produs o transpiraţie abundentă, iar bolnava a fost în afara pericolului. Convalescenţa într-un astfel de caz nu trebuie neglijată: este uşor, dar totodată foarte important să duci vindecarea până la capăt.



Convalescentul va utiliza în fiecare zi o compresă inferioară (constând într-o pânză pliată de mai multe ori, înmuiată şi întinsă sub corp, de-a lungul şirei spinării) timp de o oră, şi la fel, în toate zilele, tot timp de o oră, o compresă superioară (aceeaşi pânză aplicată pe piept şi pe abdomen). Nu trebuie să uităm să acoperim bine pacientul de fiecare dată. Servitoarea bolnavă de holeră a întrebuinţat acest mijloc şi, după 10-12 zile, era refăcută. Un al doilea caz a fost tratat în acelaşi mod şi cu acelaşi succes.
Trebuie să fac în acest loc două observaţii:
1. Când simptomele bolii (diaree puternică, vomă, crampe etc.) se declară, nu trebuie să culcăm neîntârziat pacientul în pat. în această privinţă, oamenii de la ţară sunt prea aspri faţă de ei înşişi şi, prin urmare, imprudenţi. Administraţi bolnavului o băutură caldă. Dacă este ameninţat de crampe sau picioarele tind sâ-i devină reci, trebuie aplicate degrabă pe corp o compresă superioară caldă timp de trei sferturi de oră, urmată de o altă aplicaţie în aceleaşi condiţii, dar pe jumătatea inferioară a corpului. Persistenţa crampelor constituie o indicaţie pentru reînnoirea compreselor (superioară şi inferioară). Când se produc fierbinţeala şi transpiraţia, victoria este câştigată.

2. Fiţi prudenţi cu băutura şi cu mâncarea până când totul este din nou în ordine. Nu alegeţi din regimul obişnuit şi simplu decât ce este mai uşor de digerat. Ca băutură, preferaţi laptele cald, care este în acelaşi timp curativ şi nutritiv.
Când holera bântuie într-o regiune, aveţi încredere în Dumnezeu şi nu vă pierdeţi curajul. Ca măsură de precauţie spălaţi-vă energic, în fiecare dimineaţă si seară, pieptul şi abdomenul şi mestecaţi în fiecare zi 10-12 bace de ienupăr. In lipsa lor, folosiţi boabe de piper, câte cinci în două prize pe zi: ele va vor încălzi stomacul, vor ajuta digestia şi vor evacua gazele.

Holerina

sus sus
Aproape în orice loc se înregistrează, în toţi anii, câteva cazuri de holerină; mie însumi mi-au trecut anual multe cazuri prin mână. Holerină este o holeră la scară redusă, un oaspete foarte nedorit, deşi este mai puţin temut. Ea este însoţită de o diaree excesivă, de vomă violentă, uneori de crampe mai mult sau mai puţin puternice.
Aplicaţiile mele cu apă pentru holerină sunt exact aceleaşi ca pentru holeră, forţa şi frecvenţa lor sunt, cu prudenţă şi circumspecţie, proporţionate în funcţie de gravitatea formei de boală. Eu am tratat deodată, cu acelaşi succes, patruzeci de persoane cu holerină.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Endocrinologie si metabolism:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai