Incidenta infectarii si dehiscentei sternotomiei mediane se situeaza intre 0,39-8,4%, dar in marile centre de chirurgie cardio-toracica se raporteaza incidente anuale intre 1-3% (Culliford) (7).
Factori predispozanti identificati in ultima perioada sunt:
- medicali: BPCO, obezitate,
diabet zaharat, casexie, terapie corticoida prelungita;
- operatori: antibioterapie preoperatorie inadecvata, defecte de asepsie;
- postoperatori: necesitatea resuscitarii cardiace, sangerare crescuta intratoracica, ventilatie mecanica prelungita, traheostomie,
pneumonie postoperatorie.Inca nu se stie daca utilizarea uneia sau a ambelor
artere mamare interne pentru bypass coronarian are vreun rol. Culliford (1976) (7) considera ca folosirea ambelor
artere mamare creste riscul de infectie (mediastinita) de 8 ori, iar numai a uneia de 2 ori. Explicatia ar fi ca disectia si utilizarea arterei mamare ar duce la ischemie sternala severa.
Etiologie. Stafilococul aureus, epiderrmidis (75% din cazuri), bacili gram-negati (Pseudomonas).
Diagnosticul nu este dificil. Se constata febra, leucocitoza, insilitate sternala si drenaj superficial purulent la nivelul plagii. CT edentiaza acumularea puroiului retrosternal.
Mortalitatea este mare, in jur de 50%. Rata mortalitatii scade daca infectia este diagnosticata precoce (aspiratie retrostemala pe ac, cu diagnostic bacteriologic prin coloratii si culturi).
Odata aparuta mediastinita si dehiscenta plagii, tratamentul se instituie de urgenta. Se utilizeaza una din cele 3 metode: metoda deschisa, azi de interes istoric (se deschide plaga de stemotomie, se practica debridare si plaga se lasa deschisa pana la ndecarea per secundam intentionem), metoda inchisa (debridare, inchiderea stemotomiei si utilizarea unui sistem de irigatie), sau metoda reconstructiei toracice cu lambouri musculo-cutanate (marele pectoral, dreptul abdominal, marele dorsal) sau cu mare epiploon.
