mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Schistosomiaza si alte infectii cu trematode
Index » Boli infectioase » Schistosomiaza si alte infectii cu trematode
» Infectia produsa de taenia solium si cisti-cercoza

Infectia produsa de taenia solium si cisti-cercoza


Share





La om, ermele plat al porcului, Taenia solium, poate produce doua forme distincte de infectie: infectia intestinala cu forma adulta a ermelui si infectia tisulara (cisticercoza) cu formele larvare. Oamenii sunt singura gazda definitiva pentru T. solium, porcul fiind gazda intermediara obisnuita, cu toate ca si pisicile, cainii sau oile pot adaposti formele larvare. T. solium este raspandita pe tot globul, dar are prevalenta mai mare in Mexic, Africa, sud-estul Asiei, Europa de Est si America de Sud. Cisticercoza se intalneste si la popoarele industrializate, fiind in mare masura rezultatul emigrarii persoanelor infectate din regiunile endemice.
Etiologie si patogenie Forma adulta a teniei se gaseste in general in jejunul superior, iar scolexul sau globulos se ataseaza prin cele patru ventuze si doua coroane de carlige. Deseori este prezent un singur erme adult, dar acesta poate trai pana la 25 de ani. Tenia atinge de obicei 3 m in lungime si poate avea pana la 1000 de proglote, fiecare dintre acestea producand pana la 50.000 de oua. In general, grupuri de cate 3-5 proglote sunt eliberate si eliminate prin materiile fecale, iar ouale acestor proglote sunt infectante atat pentru om, cat si pentru animale. Ouale supraetuiesc in mediul inconjurator timp de cateva luni. Dupa ingestia de catre gazda intermediara, ouale embrioneaza, penetreaza peretele intestinal si sunt transportate in diverse tesuturi, cu o predilectie pentru muschii striati ai gatului, limbii si trunchiului. In decurs de 60-90 de zile, se dezvolta stadiul larvar inchistat. Acesti cisticerci pot supraetui perioade indelungate. La om, infectia intestinala cu acest parazit se produce prin consumul carnii de porc cu cisticerci si insuficient preparata termic. Cisticercoza se produce in urma ingestiei oualor de T. solium, de obicei din alimentele contaminate cu materii fecale. Autoinfectia poate surveni la persoanele cu igiena precara, care elimina oua de T. solium si ulterior ingera ouale provenite din propriile materii fecale, dar exista si posibilitatea refluxului oualor din intestin in stomac.



Manifestari clinice Infectiile intestinale cu T. solium pot fi asimptomatice. Exista rare acuze, ca disconfort epigastric, greata, senzatie de foame, pierdere ponderala si diaree. Eliminarea in materiile fecale a proglotelor poate fi observata de catre pacienti.In cisticercoza, manifestarile clinice sunt total diferite. Deoarece cisticercii pot fi gasiti oriunde in organism (cel mai frecvent la nivelul creierului si al muschiul striat), localizarea si dimensiunea cisticercilor determina simptomatologia. Manifestarile cisticercozei reflecta doua procese distincte: raspunsul inflamator local indus de catre parazit si efectul local al leziunii ce ocupa spatiu. Manifestarile neurologice sunt cea mai obisnuita prezentare. Cand inflamatia inconjoara leziunile, atacurile epileptice si deficitele neurologice focale sunt frecvente, putand de asemenea fi intalnita hidrocefalia comunicanta si necomunicanta si meningita. Convulsiile generalizate, focale sau jacksoniene apar la majoritatea cazurilor. Semnele presiunii intracraniene crescute, incluzand cefaleea, greata, varsaturile, modificari ale vederii, ameteala, ataxia si confuzia, sunt deseori prezente. La pacientii cu hidrocefalie poate aparea edemul papilar si alterarea statusului mental. O forma neobisnuita de cisticercoza este forma racemozica, care consta din ciorchini (asemanatori celor de strugure) de membrane larvare proliferante. In mod caracteristic, aceasta forma se intalneste la baza creierului sau in spatiul subarahnoidian, producand meningita si arah-noidita cronica. Hidrocefalia comunicanta sau necomunicanta se dezvolta frecvent. Prezentarea clinica a neurocisticercozei depinde prin urmare de numarul, forma si localizarea cisticercilor, de extensia raspunsurilor inflamatorii asociate chisturilor si de durata bolii.
Diagnostic Diagnosticul infectiei intestinale cu T. solium este silit prin edentierea oualor sau a proglotelor, la fel ca in cazul infectiei cu T. saginata. In cazul cisticercozei, diagnosticul definitiv necesita examinarea cisticercului din tesutul interesat, dar deseori diagnosticul se bazeaza pe prezentarea clinica si pe rezultatele compatibile ale examenelor radiologice, in special TC (tomografia computerizata) si RMN (rezonanta magnetica nucleara), si cele ale analizelor serologice.
In cazul interesarii tesuturilor moi, radiografiile simple pot pune in edenta leziuni multiple, calcificate, "in boabe de orez\". in cazul cisticercozei cerebrale, studiile TC demonstreaza leziuni parenchimatoase, variabile ca numar si dimensiuni, care sunt fie chisturi, fie formatiuni solide, si care pot prezenta o crestere a contrastului. Pe studiile TC, unele sau mai multe leziuni pot aparea calcificate, astfel incat calcificarile multiple punctiforme sunt frecvente in neurocisticercoza. Dilatatia ventriculara poate fi demonstrabila, dar edentierea prin TC a leziunilor chistice multiple, calcificate sau necalcificate, este foarte sugestiva pentru cisticercoza cerebrala. RMN deceleaza structurile chistice pe imaginile preluate in Tj si T2, precum si tesuturile perichistice cu intensitate crescuta, in special pe imaginile preluate in T2. Folosirea contrastului cu gadolinium creste sensibilitatea examenelor RMN. Deoarece TC este mai sensibila in identificarea leziunilor calcificate, iar RMN este mai fidela in identificarea leziunilor chistice de dimensiuni mici, ambele tehnici sunt utile in evaluarea neurocisticercozei.


Majoritatea pacientillor cu cisticercoza cerebrala prezinta o pleiocitoza a lichidului cefalorahidian (LCR), cu predominanta mononuclearelor. Glicorahia este deseori scazuta, iar protei-norahia este crescuta. Analizele serologice din LCR si ser sunt utile in silirea diagnosticului. Au fost utilizate diverse analize serologice, dar multe au fost complicate de reactitatea incrucisata intre alte cestode, infectii cu filarii si echinococoza. Totusi, o tehnica de imunoabsorbtie a imbunatatit specificitatea la 98%, cu o sensibilitate care atinge 91%. Dar, chiar si cu aceasta tehnica, pacientii cu leziuni unice intracraniene de tipul neurocisticercozei pot ramane seronegati.

TRATAMENT
Infectia intestinala data de T. solium este tratata cu praziquantel, dupa cum s-a mentionat la infectia cu T. saginata. in cazul praziquantelului exista insa riscul provocarii unui raspuns inflamator la nivelul sistemului nervos central, in cazul prezentei concomitente a cisticercozei criptice.
Tratamentul cisticercozei poate implica chimioterapia, tratamentul chirurgical si tratamentul medicamentos de sustinere. Pacientii asimptomatici cu leziuni calcificate nervoase sau in tesuturile moi nu necesita in general nici un tratament. in cazul pacientilor simptomatici cu neurocisticercoza sunt eficiente atat praziquantelul (50 mg/kg pe zi in trei doze, timp de 15 zile) cat si albendazolul (15 mg/ kg pe zi in trei doze, timp de 8 - 28 zile). Deoarece ambele substante provoaca raspunsuri inflamatorii in jurul cisticercilor pe cale de distrugere, pacientii carora li se administreaza aceste medicamente trebuie spitalizati, administrandu-li-se doze ridicate de glucocorticoizi in timpul tratamentului. Eficacitatea tratamentului poate fi monitorizata prin metode imagistice radiologice, fiind asteptata diminuarea dimensiunii leziunilor active in decurs de 3-6 luni. in cazul leziunilor oculare si spinale, inflamatia indusa de medicamente poate produce o afectare ireversibila. Prin urmare, aceste leziuni, la fel ca si cele de la nivelul ventriculilor, sunt cel mai bine tratate prin rezectie chirurgicala. Obstructia ventriculara poate necesita ventriculostomie sau suntare ventriculo-peritoneala. Nu toate deficitele neurologice se remit in urma tratamentului, iar unii pacienti pot necesita tratament anticon-vulsivant continuu.

PROFILAXIE
Prevenirea cisticercozei consta in minimalizarea sanselor de a ingera oua de natura fecala printr-o igiena personala buna, imbunatatirea conditiilor de depozitare a materiilor fecale si tratarea si profilaxia infectiilor intestinale ale omului. Masurile de profilaxie pentru infectia intestinala cu T. Solium constau in aplicarea, la porc, a precautiilor similare celor descrise mai sus pentru te prind infectia cu T. Saginata.


Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai