Teste reaginice pozitive pentru
sifilis si teste pozitive pentru sifilis cu
anticorpi specifici pentru treponema, impreuna cu un examen normal al LCR si absenta manifestarilor clinice de sifilis, indica diagnosticul de sifilis latent. Diagnosticul este adesea suspicionat pe baza unui istoric de leziuni secundare sau primare, relatarea unei expuneri la sifilis sau a
nasterii unui copil cu sifilis congenital. Un test serologic anterior negativ si un istoric de leziuni sau expunere pot ajuta la silirea vechimii infectiei latente. Sifilisul latent timpuriu cuprinde primul an dupa infectie, in timp ce
sifilisul latent tardiv, care incepe la 1 an sau mai mult dupa infectie la pacientii netratati, este asociat cu o relativa imunitate la recaderea infectioasa si o rezistenta crescanda la reinfectie. T. pallidum poate inca sa contamineze intermitent sangele in cursul acestui stadiu. Femeile grade cu sifilis latent pot infecta fatul in utero. Mai mult sifilisul a fost transmis prin transfuzii de sange de la pacienti cu sifilis latent cu vechime de multi ani. S-a crezut ca sifilisul latent tardiv netratat are 3 posibile evolutii: (1) poate persista in cursul etii persoanei infectate, (2) poate evolua spre dezvoltarea sifilisului tardiv, (3) poate sfarsi prin ndecarea spontana a infectiei, cu negati-varea testelor serologice. Totusi, azi este clar ca testele mai sensibile cu anticorpi antitreponemici se negativeaza rar sau niciodata. Aproximativ 70% din pacientii netratati, cu sifilis latent, nu dezvolta niciodata sifilis tardiv aparent clinic, dar ndecarea spontana este indoielnica.
