Principalul gest care sustine functia cardio-circu-latorie este reechilibrarea volemica; administrarea sangelui integral si un aport de aer oxigenat au un deosebit efect benefic.
Teoretic utilizarea unui cardiotonic la un bolnav fara leziuni cardiace nu este justificata; realitatea insa solicita administrarea sistematica a cardioto-nicului la batrani, tarani, copii dar si la persoane tinere, aparent indemne (volumul mare de lichide ce trebuie perfuzate poate deveni periculos).
Antienzimele (Trasilol = inhibitor de kalicreina, tripsina, chimiotripsina, plasmina, actitorul plasmei, factor de coagulare, proteinaze tisulare si leu-cocitare) pot fi de un real folos in lupta contra CID (fibrinoliza apare in special in
arsurile mari si prezentate tardiv); administrarea preventi se face din prima zi si in doze suficiente: 500000 u.K.I/ zi, urmatoarele 5 zile, in functie de evolutie.In conditiile hemoconcentratiei, stazei, leziunilor endosculare, cresterii activitatii plachetare, prezentei endotoxinelor, se constata o hipercoagula-
bilitate sangvina ce are drept consecinta dezvoltarea de tromboflebite, ischemierea unor teritorii, CID, Heparina devine de un real ajutor; ea fi administrata in doze de 2000-2500 U.l la interl de 4 ore. Aparitia CID nu contraindica suspendarea he-parinoterapiei (din contra). in cazul declansarii HDS, poate fi utila scaderea dozei de heparina la jumatate (suspendarea ei poate determina alte consecinte la fel de grave ca si HDS). Aparitia si utilizarea heparinelor fractionate (ClirineŽ, Clexane) reduce riscul complicatiilor hemoragice si asigura o protectie eficienta impotri trombozei venoase profunde. Ele se administreaza subcutan, o data sau de doua ori pe zi.
Momentul in care pacientul nu mai necesita administrarea solutiilor perfuzabile, putandu-se alimenta si hidrata suficient pe cale orala, nu corespunde intotdeauna cu momentul vindecarii; pe de alta parte suprimarea brusca a terapiei cu heparina nu este indicata. Pentru aceste situatii se recomanda anti-coagulante cumarinice, dar utilizate cu toate precautiile recomandate in prospect.
Dipiridamol-ul este un antiagrgant plachetar si in acelasi timp un coronarodilatator si sodilatator pe sele mici. Administrarea se face in doze fractio-nale de 30-40 mg/zi (1 fiola = 10 mg). Cand bolnavul trece la alimentatia orala, Dipiridamol-ul se administra per os.