Traumatisme minore ale capului si gatului, uneori neobservate, pot produce disectia (dezlipirea tunicii intime de cea medie) arterelor carotide interne sau rtebrale. in cele mai multe cazuri sunt implicate manevrele manuale asupra gatului. Traumatismele gra ale gatului produse de obiecte necontondente pot initia producerea unei disectii la mai multi centimetri deasupra originilor arterelor carotide sau rtebrale, de obicei o
durere cervicala locala de-a lungul arterei carotide afectate, un sindrom Horner si o
cefalee in regiunea anterioara a craniului pe partea ipsilaterala in cazul pacientilor in stare de ghe. Unii pacienti cu disectie carotidiana sufera ulterior un ictus in teritoriul larg de distributie al arterei cerebrale medii, cu hemiplegie. La pacientii somnolenti sau comatosi sunt dificil de delimitat semnele de disectie sau de AVC subsecnt, dar diagnosticul este sugerat de hemiplegia inexplicabila, mioza unilaterala sau de aparitia infarctului cerebral la scanarea TC. Angiografia evidenteaza ori "semnul de coarda\" tipic, caracterizat printr-un lumen elongat, ingustat, care se intinde pe o lungime de 5 pana la 10 cm, ori ocluzia completa a arterei carotide, care incepe la mai multi centimetri distal de bifurcatie.
Disectia traumatica a arterei rtebrale poate produce rtij, varsaturi, cefalee suboccipitala sau supraorbitala si alte semne de ischemie laterala bulbara sau cerebeloasa. Aceste simptome pot fi atribuite eronat comotiei stibulare. La pacientii comatosi, singurul indiciu al existentei ocluziei arterei rtebrale poate fi imaginea infarctului cerebelos inferior la scanarea TC. Vasospasmul datorat sangelui din spatiul subarahnoidian poate fi implicat in producerea infarctelor dupa traumatismele capului.
Fistulele arterionoase ale sinusului carnos sunt complicatii sere la pacientii care supravietuiesc dupa traumatismele gra ale capului. Ele se manifesta initial printr-un freamat pe care il percepe pacientul (multe sunt de asemenea perceptibile de catre examinator), protruzie oculara, injectarea conjunctii sau
tulburari vizuale. Angiografia evidentiaza umplerea timpurie a sinusului carnos si a nelor de drenaj tributare lui. in general, fistula se dilata, producand modificari locale de o seritate crescanda in jurul ochiului si a orbitei si scaderea sanselor de recuperare a derii. Aproximativ 10% din fistulele mici se remit spontan. Au fost incercate multe proceduri chirurgicale, incluzand ligaturarea arterei carotide, obliterarea directa a fistulei sau a sinusului carnos, dar procedura cu balon detasabil a dat rezultate in multe cazuri si este astazi preferata.
