mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Infectii ce apar la persoanele ce folosesc droguri injectabile
Index » Boli infectioase » Infectii ce apar la persoanele ce folosesc droguri injectabile
» Infectiile pielii si tesuturilor moi

Infectiile pielii si tesuturilor moi


Share




Infectiile pielii si tesuturilor moi reprezinta cea mai frecventa complicatie infectioasa bacteriana si, inainte de epidemia SIDA, era cea mai frecventa cauza de spitalizare a persoanelor ce folosesc droguri injecile. Spectrul clinic al infectiei este larg, riind de la simpla celulita si abces, la fasceitele necrozante si tromboflebitele septice ce ameninta viata. Aceasta frecventa mare a infectiilor pielii si tesuturilor moi este atribuibila mai multor factori: obiceiul de a injecta drogurile subcutanat, extrazarea drogurilor in tesuturile moi in timpul injectarii intravenoase, prezentei corpilor straini in materialul injectat care poate determina necroza tisulara si cresterea numarului de microorganisme patogene purtate de piele.


Majoritatea infectiilor pielii si ale tesuturilor moi apar pe extremitatile superioare si inferioare, dar ocazional pot sa apara localizari atipice (de ex., abdomen sau spate, canal inghinal, scrot si gat) ca rezultat al injectarii in venele jugulara sau femurala. Celulita se poate extinde de la un punct de injectare proaspat sau poate rezulta din suprainfectarea unei rani deschise, suferita anterior. Aspectul clinic este deseori atipic datorita afectarii cronice a pielii si sistemului venos si limfatic al extremitatilor superioare si inferioare, and ca rezultat limfedem, hiperpigmentare, cicatrici si limfadenopatie regionala. Cu toate acestea, examinarea atenta evidentiaza deseori roseata caracteristica, hipertermia locala si sensibilitatea, nodulii limfatici sensibili la nivel inghinal sau axilar. Febra este riabila iar bacteriemia inconstanta.
Celulita necomplicata se datoreaza cel mai frecvent streptococilor de grup A, altor streptococi sau Staphylococcus aureus. Etiologia microbiana precisa este dificil de determinat daca nu exista o rana deschisa asociata care dreneaza sau daca nu apare bacteriemia. Pentru abcesele localizate, care au fie aspectul de leziune care dreneaza, fie de masa fluctuenta subcutanata, sunt necesare coloratia Gram si cultura puroiului sau materialului aspirat. Desi aceste abcese au de obicei o etiologie stafilococica, ele se datoreaza uneori unui amestec mai complex de bacterii anaerobe si aerobe. Un miros neplacut si aspecte caracteristice la coloratia Gram a puroiului sugereaza o etiologie polimi-crobiana.
Tratamentul infectiilor pielii consta in spitalizare in majoritatea cazurilor, incizie si drenaj in cazurile cand se formeaza abcese si administrarea intravenoasa de antibiotice antistafilo-cocice (3-lactamice cum sunt oxacilina sau nafcilina. Cefazolina (4-6 g/zi) poate fi o alegere alternati. in zonele unde S. aureus meticilin-rezistent are o prelenta ridicata, trebuie folosita empiric ncomicina in timp ce se asteapta rezultatele testelor de sensibilitate. Durata totala a terapiei trebuie sa fie de 10-l4 zile; in ultima parte a acestei cure pot fi folositi sau nu agentii orali, in functie de raspunsul clinic individual. Pentru persoanele ce folosesc droguri injecile si care au o relatie sila cu o institutie de ocrotire a sanatatii, infectiile usoare pot fi tratate cu medicamente administrate oral, in ambulator; terapia trebuie urmata de vizite frecvente in care se elueaza raspunsul.


Ulceratiile cutanate indolore sunt frecvente. Aceste leziuni sunt superficiale si indurate si se pot suprainfecta. Etiologia lor este neclara, dar probabil ele sunt rezultatul modificarilor inflamatorii determinate de corpi straini, al necrozei si al infectiei usoare. De obicei, ele raspund la ingrijirea locala a ranii si la tratamentul antibiotic oral sau topic. Ocazional, aceste ulceratii sunt suficient de extinse pentru a necesita grefe cutanate. Cand leziunea se vindeca, ea lasa cicatrici depresate si hiperpigmentate.
Fasceita necrozanta si miozita, precum si tromboflebita septica, sunt complicatii locale ale folosirii drogurilor injecile ce ameninta viata. Desi rare, ele trebuie luate in considerare totdeauna cand apare o infectie a pielii sau a tesuturilor moi la persoanele ce folosesc droguri injecile. Prezenta fasceitei si miozitei este asociata cu durere ascutita si sensibilitate la locul injectarii si cu toxicitate si insilitate hemodinamica disproportionate fata de leziunea locala. Pot fi notate crepitatii iar radiografiile tesuturilor moi pot rele gaz in tesuturi. Este necesara explorarea chirurgicala imediata, cu drenaj si debridare extensi a tesuturilor infectate si neviabile. Aceste infectii au deseori o etiologie polimicrobiana care include S. aureus, streptococi aerobi si anaerobi, bacili gram-negativi si alti anaerobi. Terapia antibiotica parenterala indreptata impotri microorganismelor gram-pozitive si gram-negative cu acoperirea anaerobilor este esentiala. Sunt indicate diferite regimuri - care includ ncomicina sau nafcilina plus metroni-zadol sau clindamicina plus un aminoglicozid, o cefalosporina de generatia a IlI-a sau o penicilina cu spectru larg.
Tromboflebita septica a venelor extremitatilor, venelor jugulara sau femurala se prezinta deseori ca embolie pulmonara septica. Se gaseste inriabil bacteriemie, iar puroiul poate fi colectat de la locul de injectare, din sul infectat. Se impune terapia antibiotica parenterala precum si ligatura si excizia venei trombozate infectate (daca este posibil tehnic). Valoarea heparinei ramane nedovedita si in general, utilizarea sa nu este recomandata.
Alte complicatii mai rare ale folosirii drogurilor injecile in conditii nesterile includ botulismul, tetanosul, malaria si candidoza diseminata de la nivelul ranii. Primele doua au fost raportate sporadic, de obicei la cei care se drogheaza de mult timp si deseori isi administreaza injectii subcutanate, in timp ce izbucnirile de malarie au rezultat in urma folosirii in comun a acelor contaminate cu sange infectat. Botulismul trebuie luat in considerare la pacientii cu paralizii neobisnuite, progresive, de nervi cranieni; trebuie efectuate culturi din rani pentru Clostridium botulinum. Tetanosul trebuie suspectat la narcomanii cu convulsii, rigiditate musculara si hiperactivitate vegetati.



Tipareste Trimite prin email











loading...





Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2018 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai