mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Afectiuni determinate de micobacterii
Index » Boli infectioase » Afectiuni determinate de micobacterii
» Tuberculoza pulmonara

Tuberculoza pulmonara


Share





Tuberculoza pulmonara poate fi clasificata in tuberculoza primara sau postprimara (secundara).
Tuberculoza primara Tuberculoza primara pulmonara rezulta in urma unei infectii initiale cu bacili tuberculosi. in zonele cu prelenta inalta a tuberculozei, aceasta forma de boala se intalneste frecvent la copii si este localizata adeseori in campurile pulmonare mijlocii si inferioare. Leziunea ce ia nastere dupa infectie este de obicei periferica si se asociaza cu limfadenopatie hilara sau paratraheala, ce poate sa nu fie detectata pe radiografia toracica. in majoritatea cazurilor, leziunea se vindeca spontan si poate fi evidentiata mai tarziu sub forma unui mic nodul calcificat (leziunea Ghon).



La copin cu defecte imunitare, ca in cazul celor cu malnutritie sau infectie HIV, tuberculoza primara pulmonara poate progresa rapid spre boala manifesta clinic. Leziunea initiala creste in dimensiuni si poate evolua in diferite moduri. Rersatul pleural, frecvent intalnit, se datoreaza patrunderii bacilare in spatiul pleural, de la nivelul unui focar subpleural adiacent, in majoritatea cazurilor rersatul dispare spontan, desi, in prezenta bolii pulmonare severe multibacilare, se poate instala un empiem tuberculos. in cazurile severe, leziunea primara creste rapid in dimensiuni, portiunea sa centrala se necrozeaza si apare cavitatie acuta (tuberculoza primara progresi). Tuberculoza la copin mici este aproape inriabil insotita de limfadenopatie hilara sau mediastinala, datorata diseminarii bacililor din parenchimul pulmonar prin intermediul selor limfatice. Ganglionii limfatici hipertrofiati pot comprima bronhiile cauzand obstructie si in consecinta o atelectazie segmentara sau lobara. Obstructia partiala poate determina aparitia emfizemului obstructiv, putand lua nastere si bronsiec-tazii. Diseminarea hematogena, care este frecventa si adeseori asimptomatica, poate induce cele mai severe manifestari ale infectiei primare cu M. tuberculosis. Bacilii ajung de la nivelul leziunii pulmonare sau al ganglionilor limfatici in curentul sanguin si disemineaza in diverse organe, unde pot produce leziuni granulomatoase. Desi frecvent se obtine vindecarea, subiectii imunodeprimati (de ex., persoane cu infectii HIV si cei aflati in conlescenta dupa rujeola) pot dezvolta tuberculoza miliara si / sau meningita tuberculoasa.
Tuberculoza postprimara Cunoscuta si sub denumirile de tuberculoza de tip adult, tuberculoza de reactire sau tuberculoza secundara, boala postprimara rezulta din reactirea endogena a unei infectii latente si este localizata de obicei in segmentele apicale si posterioare ale lobilor superiori, unde concentratia inalta de oxigen favorizeaza cresterea micobacteriilor. in plus, mai sunt frecvent afectate si segmentele superioare ale lobilor inferiori. Gradul afectarii parenchimului pulmonar riaza in limite largi, de la mici infiltrate la boala cavitara extensi. Dupa formarea cavernelor, continutul necrotic lichefiat este descarcat in final in caile respiratorii, determinand leziuni satelite in interiorul plamanilor, ce pot in schimb sa evolueze spre cavitatie. Afectarea masi a segmentelor sau lobilor pulmonari cu confluarea leziunilor, produce pneumonia tuberculoasa. in timp ce pana la o treime dintre pacientii netratati decedeaza prin tuberculoza pulmonara severa in decurs de cate saptamani sau luni dupa debut, altii sufera un proces de remisiune spontana sau continua cu o evolutie cronica, progresiv debilitanta ("ftizie\"). in aceste circumstante, unele leziuni pulmonare devin fibrotice si se pot calcifica mai tarziu, dar cavernele persista in alte zone ale plamanilor. Persoanele cu acest tip de boala cronica continua sa elimine bacili tuberculosi in mediul inconjurator. Majoritatea pacientilor au un raspuns evident la tratament, cu defervescenta, diminuarea tusei, crestere in greutate si o ameliorare a starii generale, in decurs de cate saptamani.


La inceputul evolutiei bolii, simptomele si semnele sunt frecvent nespecifice si insidioase, constand in principal din febra, transpiratii nocturne, scadere in greutate, anorexie, alterarea starii generale si astenie. Totusi, in majoritatea cazurilor apare eventual tuse - initial posibil neproducti si apoi asociata cu producerea de sputa purulenta. Se semnaleaza frecvent prezenta sputei striate cu sange. Hemoptizia masi poate surveni ca o consecinta a erodarii unui s patent localizat in peretele unei caverne. Totusi, hemoptizia se mai poate datora ruperii unui s dilatat intr-o caverna (anevrism Ras-mussen) sau formarii unui aspergilom intr-o caverna veche. Durerea toracica cu caracter pleuritic apare uneori la pacienti cu leziuni parenchimatoase subpleurale, dar mai poate fi o consecinta a suprasolicitarii musculare datorate tusei persistente. Boala extensi poate produce dispnee si (ocazional) sindromul detresei respiratorii a adultului (ARDS).
Semnele fizice sunt de utilitate restransa in tuberculoza pulmonara. Multi pacienti nu au modificari detecile la examenul fizic toracic, pe cand altii prezinta raluri inspiratorii in zonele afectate, ce apar mai ales dupa tuse. Ocazional, se pot auzi raluri ronflante datorate obstructiei bronsice partiale si un suflu amforic clasic, in zonele cu caverne mari. Manifestarile sistemice includ febra (frecvent subfebrilitate cu caracter intermitent) si scaderea in greutate. in unele cazuri, apar paloarea si hipocratismul digital. Modificarile hematologice cele mai frecvente includ anemia usoara si leucocitoza. S-a mai descris hiponatremie datorata sindromului de secretie inadecta a hormonului antidiuretic (SIADH).


Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai