Dupa reabilitarea completa a alcoolicului, 60% sau mai mult din alcoolicii din clasa de mijloc mentin abstinenta cel putin un an, iar multi toata viata. Nu exista o cale perfecta de reabilitare a alcoolicului, iar abordarile terapeutice se centreaza pe masuri de suport general, in consens cu regulile acceptate. Luand in considerare lipsa dolor de superioritate a vreunui tip specific de tratament, este bine ca interntiile sa fie pe cat posibil simple, sigure si ieftine.
Manevrele de reabilitare sunt cuprinse in doua categorii generale. Prima incearca sa ajute alcoolicul sa atinga si sa-si mentina un nil motivational ridicat pentru a se supune abstinentei. Aceasta include educatia pacientului in legatura cu alcoolismul si invatarea familiei si/sau prietenilor sa nu protejeze alcoolicul de problemele cauzate de alcool. Cea de a doua serie de manevre ajuta pacientul sa-si duca viata fara alcool si sa resileasca un stil de viata functional prin consiliere personala, reabilitare profesionala, sprijin familial si consiliere sexuala.
Nu exista do convingatoare ca reabilitarea in spital este intotdeauna mai eficienta pentru alcoolicul obisnuit decat este ingrijirea in ambulator. Decizia de spitalizare poate fi luata daca (1) pacientul are probleme medicale care sunt dificil de tratat in afara spitalului, (2) depresii, confuzii sau psihoze interfereaza cu tratamentul in ambulator, (3) pacientul are o criza sera de viata, incat este dificil sa fie determinat sa coopereze ca pacient in ambulator, (4) tratamentul ambulator a esuat sau (5) pacientul locuieste prea departe de centrul de terapie. Daca este necesara spitalizarea, programe de tratament de sine statatoare, unitatile din spitale si cele din spitalele psihiatrice sunt in mod egal eficiente. Caracteristicile pacientului indica evolutia mai mult decat orice atribut specific al programului.
Fie ca tratamentul incepe cu pacientul internat, fie ca incepe in ambulator, contactele ulterioare trebuie mentinute pentru minimum 6 luni, preferabil un an intreg dupa ce abstinenta a fost atinsa. Sfatuirea cu un medic sau prin grupuri de terapie ce se focalizeaza asupra vietii de zi cu zi - subliniind ameliorarea activitatii in absenta alcoolului (adica, de ce este o buna idee continuarea abstinentei) si ajutand pacientul sa-si petreaca timpul liber fara alcool-contribuie la integrarea intr-un grup de nebautori si la depasirea stresului ocupational in lipsa alcoolului.
Medicul are un rol important in identificarea alcooliculuilismului ducand la bun sfarsit dezintoxicarea, recomandand programe de reabilitare si psihoterapie pentru pacientul in situatia de spitalizare sau in ambulator. Medicul trebuie, de asemenea, sa regleze tratamentul medicamentos in timpul programelor de reabilitare. Odata ce dezintoxicarea acuta este completa (in medie 3 pana la 5 zile), nu se recomanda hipnotice sau medicamente anxiolitice in tratamentul celor mai multi alcoolici. Pacientul deja si-a demonstrat incapacitatea de a modera consumul unui depresiv cerebral - alcoolul - si are un risc considerabil de a abuza de somnifere sau tranchilizante. Anxietatea si insomnia pot fi tratate prin exercitii de relaxare, meditatii si exercitii fizice si prin cresterea activitatilor de hobby sau religioase. De exemplu, referitor la insomnie, pacientii trebuie reasigurati ca aceasta este normala dupa intreruperea alcoolului si se va ameliora in saptamanile si lunile urmatoare. Ei trebuie sa urmeze un program fix de culcare si trezire, evitand somnul in timpul zilei sau folosirea cofeinei seara. Caracterul somnului se va imbunatati rapid.
Un medicament care a fost utilizat in reabilitare a fost disulfiramul, administrat in doze obisnuite de 250 mg/zi. Acest medicament inhiba aldehid dehidrogenaza determinand niluri foarte ridicate de acetaldehida, ce se acumuleaza dupa ce alcoolul este consumat. Reactia disulfiram-etanol include tremor, hipertensiune sau hipotensiune, greata si posibil varsaturi sere si diaree. Disulfiramul nu trebuie administrat persoanelor pentru care asemenea reactie poate fi periculoasa, incluzand pacientii cu hipertensiune, diabet zaharat, afectiuni cardiace sau istoric de accidente vasculare cerebrale. Din nefericire, exista putine do concludente din studiile statistice controlate ca eficienta disulfiramului este semnificativ mai mare decat placebo. Rezulta ca acest medicament nu trebuie prescris in mod obisnuit.
Doua medicamente, naltrexone si acamprosate au ca actiuni fie reducerea cantitatii de alcool consumata, fie scurtarea perioadei in care alcoolul este consumat daca apare reluarea acestuia. Desi mecanismul de actiune nu este inteles si numarul pacientilor disponibili este limitat pentru naltrexone, amandoua medicamentele pot aa un rol in reabilitarea alcoolica. Oricum, sunt necesare mai multe date inainte ca utilizarea lor de rutina in clinica sa fie justificata.
In cele din urma, un sprijin ieftin, disponibil si rapid pentru toti alcoolicii este disponibil in aproape orice comunitate. Alcoolicii Anonimi este un grup de autoajutorare format din alcoolici recuperati (barbati si femei care au incetat sa mai bea, probabil cu mai multi ani in urma) care ofera un model eficient, arata ca abstinenta poate fi atinsa, constituie un grup echilibrat de persoane asemanatoare si realizeaza interntii in situatii de criza atunci cand dorinta de a bea creste. Indiferent de programul de reabilitare ificat, alcoolicului trebuie sa i se ofere posibilitatea de a face parte din Alcoolicii Anonimi.
