Desi s-a inregistrat o descrestere a problemelor legate de abuzul de droguri, in special la tineri, prevalenta abuzului de droguri in Statele Unite a ramas la nil epidemic la mijlocul anilor \'90 si se crede ca depaseste nilul atins de alte tari industrializate. Datele primare de evaluare a extinderii abuzului de droguri in SUA sunt furnizate de High School Senior Sury, The National Household Sury si The Drug Abuse Warning Network (DAWN), care sunt sprijinite de National Institute on Drug Abuse (NIDA). In timpul anului 1993, National Household Sury on Drog Abuse a dezvaluit ca 4,5 milioane de persoane in Statele Unite consuma cocaina. Aproximativ 1,3 milioane de persoane (0,6% din populatia Americii) au afirmat ca-si administreaza cocaina cu o frecnta lunara. The Drug Abuse Warning Network a raportat in 1993 ca in timpul ultimei perioade a anului 1992 au aparut la Camera de garda 30.900 cazuri in legatura cu consumul de cocaina. Cazurile din serviciul de urgenta legate de folosirea cocainei includ afectiuni gastrointestinale, cardiovasculare si tulburari cerebrovasculare. Desi exista o tendinta de incurajare a scaderii abuzului de cocaina la persoanele tinere, National Institute on Drug Abuse in 1995 in raportul Tendinte Epidemiologice in Abuzul de Droguri nota ca "in general grupurile cele mai in varsta cuprind procentul cel mai mare si cu cresterea cea mai rapida a fatalitatii la consumul de cocaina\". Raportul dezvaluie de asemenea ca "pentru natiune, cocaina ramane cea mai serioasa problema legata de droguri\". Exista de asemenea do in crestere ca praful de cocaina este frecnt fumat cu marijuana. Un studiu recent indica drept cauza majora de deces la adultii tineri din New York leziunile fatale asociate cu abuzul de cocaina.
Abuzul cronic de droguri poate fi asociat cu un numar de efecte secundare asupra sanatatii variind de la boli pulmonare pana la tulburari de reproducere. Afectiunile preexistente, cum ar fi hipertensiunea si afectiunile cardiace, pot fi accentuate de abuzul de droguri, iar combinarea a doua sau mai multe droguri poate accentua complicatiile medicale asociate cu folosirea unui singur drog. Reactiile adrse asupra sanatatii datorate abuzului de droguri sunt mult complicate de SIDA, iar abuzul de droguri mareste riscul expunerii la HIV. Abuzul de droguri contribuie la epidemia SIDA recenta prin transmiterea infectiei HIV prin intermediul folosirii aceleiasi seringi de catre utilizatorii de droguri cu administrare intranoasa si prin efectele directe imunodepresi si imunomodulatorii ale drogurilor. in 1993-l994 persoanele care isi administrau intranos droguri constituiau cel mai mare grup de persoane infectate cu HIV in cateva importante zone urbane din SUA si in zone din Scotia, Italia, Spania, Thailanda si China. Peste 30 de tari din Europa, America de Nord si de Sud, Australia si Africa au raportat aparitia SIDA sau a infectiei cu HIV printre utilizatorii de droguri cu administrare intranoasa.
Initierea si continuarea abuzului de droguri este determinata de interactiunea complexa a proprietatilor farmacologice si posibilitatea de procurare a fiecarui drog, personalitatea si gradul de expectanta al utilizatorului si contextul general in care drogul este utilizat. Abuzul multiplu de droguri, folosirea in acelasi timp a catorva droguri cu efecte faramacologice diferite sunt in crestere in toate straturile sociale. S-a inregistrat o crestere alarmanta a unei forme gra de abuz multiplu de droguri, si anume folosirea combinatiei de cocaina cu heroina administrata intranos, denumita "speedballing\". Nu exista o explicatie simpla pentru folosirea multipla a drogurilor. Uneori utilizatorii de droguri intentioneaza sa atenueze efectul unui drog cu un altul, de exemplu heroina sau alcoolul sunt folosite pentru a modula extazul indus de cocaina. Alteori, un drog este folosit pentru a creste efectele altui drog, cum ar fi benzodiazepinele cu metadona sau cocaina plus heroina la pacientii ce urmeaza un tratament de intretinere cu metadona. Interactiunile toxice medicamentoase asociate cu abuzul de droguri multiple contribuie de asemenea la consecinte secundare asupra sanatatii ale abuzului de droguri. Acest modul se ocupa de cocaina, marijuana, doua halucinogene [fenciclidina (PCP) si dietilamida acidului lisergic (LSD)] si de abuzul de droguri multiple. -> Alcoolul si alcoolismul sunt discutate in modulul 386, iar abuzul de opioide in modulul 387.
COCAINA Cocaina este un stimulent si anestezic local cu proprietati importante vasoconstricti. Frunzele tei coca (Erythroxylon coca) contin aproximativ 0,5 pana la 1% cocaina. Drogul produce efecte fiziologice si comportamentale atunci cand este administrat oral, intranazal, intranos sau inhalat prin piroliza (fumat). Se recunoaste acum faptul ca acest drog are efecte farmacologice puternice asupra dopaminei, norepinefrinei si neuronilor serotoninici din sistemul nervos central. Aceste efecte includ alterarea si blocarea transportului membranar celular si previn recaptarea aminelor biogene. S-a postulat ca starea de euforie indusa de cocaina se datoreaza blocarii indusa de cocaina arecaptarii dopaminei, dar folosirea cronica a cocainei poate provoca depletia dopaminei si distrugerea cailor dopaminergice din creier.
Prevalenta uzului de cocaina Cocaina a denit mai usor de procurat in SUA deoarece costul ei a scazut considerabil. Cocaina nu mai este considerata un drog de elita, deoarece abuzul de cocaina apare in aproape toate straturile sociale si economice ale societatii. Prevalenta abuzului de cocaina in populatia generala a fost de asemenea asociata cu o crestere a abuzului de cocaina la persoanele dependente de heroina, incluzandu-le pe cele aflate in program de intretinere cu metadona. Cocaina administrata intranos este folosita impreuna cu heroina administrata intranos (speedball) - o combinatie care atenueaza semnificativ "caderea\" postcocaina si inlocuieste "extazul\" heroinic blocat de metadona cu un "extaz\" cocainic. Folosirea administrarii intranoase a cocainei plus heroina poate mari riscul infectiei cu HIV, atat prin folosirea aceleiasi seringi, cat si prin efectele imunodepresi combinate ale ambelor droguri.
Intoxicatia acuta si cronica cu cocaina Desi cocaina este in mod obisnuit administrata prin inhalare, s-a constatat o crestere dramatica atat a administrarii intranoase, cat si a inhalarii materialului pirolizat prin fumat. Ca urmare a administrarii intranazale, se percep modificari ale starii de dispozitie si sentimentelor in decurs de 3 pana la 5 minute, iar efectul maxim apare la interval de 10-20 minute. Durata efectelor cocainei depaseste rareori o ora de la administrarea intranazala. Inhalarea materialelor pirolizate include fumatul pastei de coca, un produs obtinut prin extragerea cu solnti inflamabili, si fumatul de cocaina pura. Pasta coca este frecnt contaminata cu solnti toxici folositi la preparare. Cocaina pura, dar si combinatia de cocaina pura cu bicarbonat de sodiu (crack) devine extrem de populara din cauza puterii relativ ridicate a compusilor si rapidei instalari a efectului (8 pana la 10 secunde dupa fumat).
Cocaina produce o scurta stimulare legata de doza administrata, ca si o imbunatatire a dispozitiei si o crestere a frecntei cardiace si a presiunii sangelui. Temperatura corpului de obicei creste in urma administrarii cocainei, iar doze marite de cocaina pot induce pirexie letala sau hipertensiune. Deoarece cocaina inhiba recaptarea catecolaminelor la nilul terminatiilor nervoase adrenergice, drogul potenteaza activitatea sistemului nervos simpatic. Cocaina are un timp de injumatatire plasmatica scurt, de aproximativ o ora. La oameni, cocaina este meolizata in principal de esterazele plasmatice, iar meolitii cocainei sunt eliminati prin urina. Durata scurta a efectelor euforizante ale cocainei observate la utilizatorii care abuzeaza cronic se datoreaza probabil tolerantei acute si cronice. Autoadministrarea frecnta a drogului (de doua, trei ori pe ora) este frecnt raportata de consumatorii care abuzeaza de cocaina in mod cronic. Alcoolul este folosit pentru modularea "extazului\" cocainic si a disforiei asociate cu disparitia brusca a efectelor cocainei. Un meolit al cocainei, etilcocaina, a fost detectat in sangele si urina persoanelor care abuzeaza in mod curent de alcool si cocaina. Etilcocaina induce modificari in functionarea cardiovasculara similare cu cele induse de consumul de cocaina simpla, iar consecintele fiziopatologice ale abuzului de alcool si abuzului de cocaina pot fi aditi cand se administreaza impreuna.
Presupunerea ca folosirea cocainei este relativ sigura este inlaturata de raportarea de decese prin depresie respiratorie, aritmie cardiaca si convulsii dupa inhalarea sau administrarea intranoasa de cocaina. Tulburari ale fluxului sanguin cerebral si ale perfuziei la persoanele dependente de cocaina au fost detectate prin studii de tomografie computerizata cu emisia unui singur foton (SPECT). Boli pulmonare gra se pot dezvolta la persoanele care fumeaza pasta coca; acestea sunt atribuite atat efectelor directe ale cocainei, cat si solntilor reziduali care contamineaza materialul de fumat. Necroze hepatice au fost raportate la fumatorii de pasta coca. Desi la barbatii si femeile care consuma in mod abuziv cocaina s-a raportat o crestere a libidoului, folosirea cronica a cocainei cauzeaza o scadere semnificativa a libidoului si afecteaza functia de reproducere. S-a observat la barbatii utilizatori de cocaina aparitia impotentei si ginecomastiei, aceste anomalii persistand lungi perioade de abstinenta la drog. Femeile care abuzeaza de cocaina au raportat dereglari majore ale ciclului menstrual, galactoree, amenoree si infertilitate. Abuzul cronic de cocaina poate cauza hiperprolactinemie persistenta ca o consecinta a tulburarilor de cocaina la nilul reglarii dopaminergice a secretiei de prolactina de catre hipofiza. Abuzul de cocaina, in mod particular fumarea de crack de catre femeia gravida, este implicat drept cauza a unui risc crescut pentru malformatiile congenitale si boli cardiovasculare si cerebro-vasculare la mama in perioada perinatala. Cu toate acestea, abuzul de cocaina per se probabil nu este singura cauza a acestor afectiuni perinatale, intrucat multe probleme asociate cu abuzul matern de cocaina, incluzand nutritia saraca si starea de sanatate, la fel ca si abuzul de polidroguri, contribuie de asemenea la aparitia risculului bolilor perinatale.
Nenumarate rapoarte clinice datand de la sfarsitul secolului 19 sugereaza puternic faptul ca abuzul de cocaina poate cauza idei paranoide si halucinatii vizuale si auditi, o stare care se aseamana cu halucinoza alcoolica. Dependenta psihologica de cocaina manifestata prin incapacitatea de abtinere la folosirea frecnta a drogului a fost de asemenea raportata. Desi aparitia sindromului de sevraj implicand agitatia psihomotorie si hiperactivitatea autonoma este controrsata, depresiile sere ("crashing\") care urmeaza intoxicarii cu cocaina pot fi urmarea intreruperii drogului.
TRATAMENT
Tratamentul supradozei de cocaina este o urgenta medicala care include resuscitarea intr-o unitate de terapie intensiva. Intoxicatia cu cocaina produce hipertensiune, tahicardie, convulsii tonico-clonice, dispnee si aritmie ntriculara. Administrarea intranoasa a diazepamului in doze de 0,5 mg/kg pe o durata de 8 ore s-a dodit a fi eficienta pentru controlul convulsiilor. Simptomele sistemice concomitente datorate starii hipermeolice produse de intoxicatia cu cocaina impreuna cu aritmiile ntriculare concurente au fost tratate cu succes prin administrarea a 0,5-l,0 mg de propranolol intranos. Deoarece multe cazuri mortale legate de abuzul de cocaina au fost asociate cu folosirea concomitenta a altor droguri (in special heroina), doctorul trebuie sa fie pregatit pentru un tratament de urgenta eficient adresat intoxicatiei cu droguri multiple.
Tratamentul abuzului cronic de cocaina necesita eforturi combinate depuse de medicului de familie, psihiatri si centrele de recuperare psihosociala. in fazele primare de abstinenta de la cocaina apar simptome de depresie si vinovatie, insomnie si anorexie, care pot fi la fel de gra ca cele observate in tulburarile afecti gra. Terapia individuala si de grup, terapia familiala si programele de asistenta in grup sunt deseori folositoare pentru a induce remisia prelungita. O serie de medicamente disponibile in mod curent pentru tratamentul diferitelor afectiuni medicale si psihiatrice sunt administrate pentru a reduce durata si seritatea abuzului si dependentei de cocaina. Oricum, rapoartele despre supravietuire obtinute de la medici specializati in astfel de afectiuni arata ca nici un medicament disponibil nu este si sigur si cu eficienta crescuta fie in detoxifiere, fie in mentinerea abstinentei. Au fost incercate o serie de tratamente psihote-rapeutice si comportamentale pentru abuzul de cocaina si, desi unele interntii psihoterapeutice sunt eficiente ocazional, nici o forma specifica de psihoterapie sau modificare comportamentala nu a fost determinata ca fiind unicul beneficiu pentru mai multe persoane cu abuz sau dependenta de cocaina.
