mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Alcoolismul si dependenta de droguri
Index » Tulburari psihiatrice » Alcoolismul si dependenta de droguri
» Caracteristici ale fumatorilor

Caracteristici ale fumatorilor







Studiile demografice, antropometrice, fiziologice si de laborator care disting fumatorii de nefumatori sunt definitorii pentru diferentierea acestor grupuri si pentru determinarea efectelor fumatului. Fumatorii consuma mai mult alcool, cafea si ceai decat nefumatorii. Greutatea si presiunea sangelui sunt mai reduse, iar ritmul cardiac este mai accelerat decat al nefumatorilor. La femei fumatoare menopauza apare mai devreme decat la cele nefumatoare. Fumatorii au rezistenta scazuta la efort si sistem imunitar slabit in atie cu nefumatorii. O evidenta crestere a numarului macrof agelor alolare pulmonare este prezenta la fumatori, iar functia si meolismul lor sunt alterate.

Atunci cand sunt ati cu nefumatorii, fumatorii prezinta o marire usoara a hematocritului, a numarului de leucocite si de trombocite, ca si o scadere a nilului vitaminei C in leucocite, a acidului uric din ser si a albuminei. La fumatori, proportia intre lipo-proteinele cu densitate inalta si cele cu densitate joasa din colesterol este redusa.



CORELATII CLINICE
Studiile numeroase facute pe populatie au aratat o asociatie stransa intre fumat si cateva boli. Ateroscleroza cardiovasculara, cancerul, bolile pulmonare obstructi cronice sunt cauza mortalitatii si morbiditatii avand drept cauza fumatul.
Riscurile individuale datorate fumatului variaza larg. Factorii care influenteaza aceste riscuri includ durata, intensitatea si tipul de expunere la fumat; susceptibilitatea mediata genetic; expunerea ocupationala sau de mediu; folosirea medicamentelor; asocierea cu alti factori de risc si alte boli.
Boala cardiovasculara Fumatul este o cauza majora a bolii coronariene (BC). Boala coronariana prematura este una din cele mai importante consecinte medicale ( modulul 244). Aproximativ 20% din cele 500 000 de decese provocate de BC aparute in fiecare an in SUA pot fi atribuite fumatului. Fumatul, hipertensiunea si hipercolesterolemia sunt trei dintre principalii factori de risc ai BC. Fumatul actioneaza atat independent, cat si sinergie cu ceilalti factori de risc ai BC. Exista o relatie de cauza-efect intre riscul BC si fumat. La barbati, rata mortalitatii prin BC este cu 60-70% mai mare la fumatori decat la nefumatori. Moartea subita poate fi prima manifestare a BC si este de 2-4 ori mai probabil sa apara la barbati tineri fumatori decat la nefumatori. Femeile fumatoare prezinta de asemenea un risc marit de dezvoltare a BC fata de nefumatoare, iar folosirea concomitenta a tigarilor si a anticonceptionalelor orale mareste riscul de aproximativ zece ori. Printre cei care continua sa fumeze dupa un infarct miocardic acut mortalitatea prin BC este mai mare decat la cei care au renuntat la fumat. Fumatorii care au suportat un by-pass coronarian prezinta o mortalitate postoperatorie marita fata de nefumatori. Fumatul contribuie atat la aparitia aterosclerozei coronariene, cat si la enimentele acute coronariene ischemice, trombotice si aritmice. Fumatul poate interactiona cu eficienta medicatiei folosita in tratarea BC, cum ar fi propanololul.
Fumatul de tigarete este o cauza importanta a bolilor cerebrovasculare si este raspunzator pentru un procent de 15% din cele 150 000 de decese prin accident vascular cerebral care apar in fiecare an in SUA. Studii largi epidemiologice au aratat la barbati si femei cresterea riscului de accident vascular la fumatori ativ cu nefumatorii, o relatie cauza-efect intre fumat si riscul de AVC si o scadere a riscului cu incetarea fumatului. Printre femei, hemoragia subarahnoidiana apare mult mai frecnt la fumatoare si folosirea concomitenta a tigarilor si a contraceptilor orale mareste semnificativ acest risc.
Fumatul este cel mai important factor de risc pentru ateroscleroza obliteranta si pentru trombangeita obliteranta. De asemenea, agraaza ischemia periferica si poate afecta grefele de by-pass periferic. Rata mortalitatii din anevrismul aterosclerotic de aorta este mai mare la barbatii fumatori decat la nefumatori.
Fumatul nu este un factor de risc pentru dezvoltarea unei hipertensiuni; cu toate acestea, hipertensivii care fumeaza prezinta un risc marit pentru hipertensiune maligna si pot muri din aceasta cauza. Prin asocierea cu boala pulmonara cronica obstructiva, fumatul este un factor important care conduce la boala cardiopulmonara cronica.
Cancer Fumatul este cea mai importanta cauza a mortalitatii prin cancer in SUA, fiind responsabil de 30% din decese prin cancer. In ciuda relatiei cauza-efect (bine cunoscuta) intre fumat si cancerul pulmonar, decedeaza mai multi americani prin acest tip de cancer decat din oricare tip de tumora (
modulul 90). in 1991 au fost estimate un numar de 143 000 decese surnite din cancerul pulmonar in SUA. 85% din aceste morti se datorau fumatului. Riscul dezvoltarii cancerului pulmonar este legat cantitativ de expunerea la fum. La barbatii care fumeaza un pachet pe zi, riscul creste de zece ori in atie cu nefumatorii. La barbatii care fumeaza doua pachete pe zi, riscul creste mai mult de 25 ori. Muncitorii fumatori in industria azbestului prezinta un risc extrem de mare pentru dezvoltarea cancerului pulmonar. La femei, fumatul a crescut rapid in SUA in ultimii 50 de ani, iar mortalitatea prin cancer pulmonar creste in prezent cu o rata mai mare la femei decat la barbati. Cancerul pulmonar a denit cauza principala a mortalitatii provocata de cancer printre femeile americane.
Fumatul este cauza cancerului de laringe, cavitate bucala, faringe, esofag si ca atat la femei, cat si la barbati. Fumatul este un factor important pentru dezvoltarea cancerului pancreatic si renal; este de asemenea asociat cu cancerul gastric si de col uterin si cu leucemie, hepatom, cancerul pielii care nu e melanom si cancer de anus si vulva.
Boli respiratorii Fumatul este cauza importanta a bolilor pulmonare cronice obstructi (BPCO), adica bronsita cronica si emfizem ( modulul 258). Din 80 000 morti estimate datorita BPCO in SUA in 1991, 82% au fost atribuite fumatului si multe din ele au fost precedate de disfunctii respiratorii prelungite. Exista o relatie cauza-efect intre rata mortalitatii din BPCO si fumat. Depinzand de gradul de expunere la fum, barbatii fumatori prezinta o rata a mortalitatii de 4-25 ori mai mare decat nefumatorii. Desi rata mortalitatii din BPCO printre femeile fumatoare este ceva mai redusa decat printre barbatii fumatori, ea se mareste mult mai rapid la femei decat la barbati. Tusea cronica, expectoratia si insuficienta respiratorie sunt frecnt intalnite la fumatori. Fumatorii prezinta cu mai mare probabilitate decat nefumatorii anomalii ale testelor pentru functiile pulmonare, incluzand masurarea reculului elastic, pasajul aerului prin caile aeriene mari si mici si capacitatea de difuzie. Obstructia partiala a pasajului aerului in caile aeriene mici poate fi prezenta chiar si la fumatorii adolescenti.


Fumatul a fost asociat cu o incidenta marita a infectiilor respiratorii si deceselor cauzate de pneumonie si gripa. Complicatiile respiratorii post-operatorii si pneumotoraxul spontan sunt obisnuite printre fumatori. Deoarece fumul de tutun poate mari obstructia cailor aeriene, astmaticii nu ar trebui sa fumeze. Stomatita si laringita cronica apar mult mai frecnt la fumatori.
Sarcina Fumatul poate intarzia conceptia, iar fumatul in timpul sarcinii poate afecta dezvoltarea fatului. Nou nascutii ale caror mame au fumat in timpul sarcinii cantaresc in medie cu 170 g mai putin decat ceilalti. Acest efect rezulta probabil dintr-o circulatie utero-placentara alterata. Mama care fumeaza in timpul sarcinii mareste riscul de avort spontan, de deces al fatului, de deces neonatal si de aparitie a sindromului de moarte infantila. Acest risc marit poate fi mult mai mare in sarcinile care prezinta deja un risc datorat altor factori. Fumatul in timpul sarcinii poate de asemenea afecta dezvoltarea fizica si intelectuala pe termen lung a copilului.
Afectiuni gastrointestinale Boala ulceroasa gastrica si duodenala este mai frecnta la fumatori decat la nefumatori si cauzeaza mai multe decese la barbatii fumatori decat la nefumatori. Fumatul reduce sansa de vindecare spontana sau indusa de medicamente a ulcerului peptic, mareste posibilitatea reaparitiei ulcerului duodenal, inhiba secretia de bicarbonat a pancreasului si reduce tonusul sfincterelor esofagian si piloric. Prin fumat se impiedica, de asemenea, inhibarea antagonista a receptorului-2-histaminic a secretiei gastrice nocturne.

Alte conditii Fumatul este un factor de risc pentru aparitia prematura a ridurilor faciale, a osteoporozei la femei si a disfunctiilor sexuale la barbati. Se poate asocia, de asemenea, cu boala Gras, cu cataracte, degenerare maculara, boala de disc degenerativ si tulburari de somn.

Depresia Studii recente indica faptul ca fumatul a crescut semnificativ printre cei care prezinta afectiuni depresi majore. Mai mult, incetarea fumatului este mai rara printre fumatorii depresivi, ativ cu fumatorii nedepresivi. Care este rolul jucat de antidepresi la acesti indivizi care intentioneaza sa inceteze fumatul ramane de determinat.
Inhalarea involuntara a fumului Atmosfera interioara si alte spatii inchise sunt deseori contaminate de fum de tutun, care este inhalat involuntar atat de fumatori, cat si de nefumatori. Majoritatea poluantilor atmosferici sunt eliminati de fumul secundar. El contine concentratii mai mari de compusi ai fumului decat fluxul principal, dar deoarece fumul secundar este diluat intr-un volum mai mare de aer, expunerea la fum prin inhalare involuntara este mai mica decat cea asociata cu fumatul.
La inceput, s-a crezut ca fumatul involuntar sau pasiv ar cauza, in primul rand, un efect iritant, cum ar fi o arsura oculara. Se cunoaste acum ca fumul este cauza cancerului pulmonar la nefumatori. Fumatul in familie este asociat cu un risc crescut de boli respiratorii acute, secretii ale urechii medii, simptome respiratorii cronice si disfunctionalitati pulmonare la copii. Inhalarea involuntara a fumului poate cauza de asemenea boli coronariene.
Efectele drogului Compusii fumului de tutun induc sistemul enzimatic microzomal hepatic care este important in meolismul unor medicamente. De exemplu, fumul mareste meolismul propranololului, propoxifenei si teofilinei. De aici rezulta ca schimbari in comportamentul fumatorului pot cauza alterari semnificati ale nilului de medicamente din ser, ceea ce poate duce la intoxicatie medicamentoasa sau la esecul tratamentului medicamentos.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor