mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Alcoolismul si dependenta de droguri
Index » Tulburari psihiatrice » Alcoolismul si dependenta de droguri
» Marijuana si cannabis

Marijuana si cannabis


Share





Cannabis sativa contine peste 400 de compusi pe langa substanta psihoactiva, delta-9-tetrahidrocannabinol (THC). Tigarile cu marijuana sunt preparate din frunzele si florile de varf ale tei, iar o tigara de marijuana tipica contine 0,5-l g de ta. Desi concentratia obisnuita de THC variaza intre 5 si 20 mg, s-au detectat concentratii de pana la 100 mg pe tigara. Hasisul este preparat din rasina concentrata de Cannabis sativa si are o concentratie de THC de 8-l2%. "Uleiul de hasis\", un extract de ta liposolubil, poate aa o concentratie de 25-60% de THC si poate fi adaugat marijuanei sau hasisului pentru a le mari concentratia de THC. Fumatul este modalitatea cea mai frecnta de auto administrare a hasisului si marijuanei. In timpul pirolizei, sunt eliberati prin fum peste 150 de compusi, pe langa THC. Desi majoritatea acestor compusi nu au proprietati psihoacti, ei duc la efecte fiziologice puternice.
THC este rapid absorbit din plamani in sange si apoi rapid sechestrat in tesuturi. in prima faza este meolizat in ficat, unde este conrtit in 11-hidroxi-THC, un compus psihoactiv, si in alti 20 de meoliti. Majoritatea meolitilor THC se elimina prin fecale la o rata de clearance care este relativ lenta in atie cu majoritatea drogurilor psihoacti.


Prevalenta consumului de marijuana Raportul realizat in 1995 de National Institute on Drug Abuse arata ca utilizarea marijuanei, in particular la adolescenti, este in crestere semnificativa in Statele Unite. Departamentul de urgenta in legatura cu drogurile admite o crestere importanta peste tot in Statele Unite intre 1992 si 1993. Multi dintre acesti pacienti sunt barbati intre 18 si 25 de ani. Internarile la serviciul de garda pentru tinerii de sex masculin intre 12-l7 ani au crescut cu aproximativ 100% intre 1991 si 1993. Tigarile cu marijuana care au inlocuit tutunul sunt fumate in numar din ce in ce mai mare de adultii tineri in mediul urban si in unele sate.
Intoxicatia acuta si cronica cu marijuana Intoxicatia acuta cu marijuana si cannabis este legata de doza de THC si de calea de administrare. THC este absorbit mult mai rapid daca marijuana se fumeaza decat daca sunt ingerati oral compusi cannabis. Intoxicatia acuta cu marijuana determina un sentiment de relaxare subiectiva si o euforie slaba, care se aseamana cu euforia indusa de intoxicatia moderata cu alcool. Aceasta stare este de obicei insotita de alterarea gandirii, a concentrarii si a functiilor de perceptie si psihomotorii. Doze mai mari
de cannabis pot duce la manifestari comportamentale asemanatoare cu cele din intoxicatia sera cu alcool. Desi efectele intoxicarii acute cu marijuana sunt relativ benigne la consumatorii normali, drogul poate agrava tulburarile emotionale gra la indivizi care au antecedente psihotice sau nevrotice. Ca si in cazul altor compusi psihoactivi, atat nilul de asteptare al consumatorului cat si contextul sunt determinanti importanti ai tipului si gravitatii intoxicarii.
Ca si in cazul alcoolicilor, consumatorii cronici de marijuana pot pierde interesul fata de telurile sociale comune si sa dedice in mod progresiv din ce in ce mai mult timp achizitionarii si consumului de droguri. Oricum, trebuie subliniat ca THC nu cauzeaza un "sindrom amotivational\" specific si unic. Gama de simptome atribuite consumului de marijuana este greu de deosebit de cea din depresiile usoare si din disfunctiile de maturizare asociate deseori cu adolescenta prelungita. Consumul cronic de marijuana este recunoscut in cresterea probabilitatii de exacerbare a simptomelor psihotice la indivizii cu antecedente de schizofrenie.
Efecte fizice produse de marijuana Ochii injectati si tahicardia sunt cele mai frecnte efecte fizice imediate ale fumatului de marijuana. Toleranta fata de tahicardia indusa de marijuana apare rapid la consumatorii uzuali; angina poate fi agravata la persoanele cu antecedente de insuficienta coronariana. Angina provocata de efortul fizic poate fi crescuta dupa consumul de marijuana intr-un grad mai mare decat dupa fumatul de tigari. Pacientii cu boli cardiace trebuie sfatuiti serios sa nu fumeze marijuana sau compusi Cannabis.
Alterari semnificati ale capacitatii vitale pulmonare se depisteaza la cei ce fumeaza zilnic marijuana. Deoarece a fuma marijuana implica de obicei o inhalare profunda si o retinere prelungita a fumului, fumatorii de marijuana pot dezvolta boli pulmonare, cum ar fi iritatia bronsica cronica. Scaderea capacitatii de difuzie a monoxidului de carbon (DLCO) este mai mare la persoanele care fumeaza atat marijuana, cat si tutun decat la fumatorii de tutun. in ciuda asociatiei, bine documentate, facuta intre fumat si cancerul pulmonar, in prezent nu exista evidente clare ca fumatul de marijuana provoaca cancer pulmonar. Oricum, trebuie subliniat ca folosirea intensa a marijuanei printre americani este de data prea recenta pentru a putea permite detectarea acestei probleme.
Desi marijuana a fost de asemenea asociata cu reactii adrse asupra unui numar de alte sisteme, multe din aceste studii asteapta o replica si confirmare. De exemplu, corelarea dintre consumul de marijuana si nilul scazut de testosteron la barbati nu a fost confirmata. Cantitatea scazuta de sperma, motilitatea si anonnalitatile morfologice ale spermatozoizilor in urma consumului de marijuana au fost de asemenea raportate. Administrarea de doze mari de marijuana maimutelor rhesus femele a dezvaluit o suprimare semnificativa a gonadotropinelor pituitare si steroizilor gonadali. Studii prospecti atent desfasurate au demonstrat o corelare importanta intre anomaliile de crestere si dezvoltare fetala si consumul abuziv de marijuana in timpul sarcinii. Marijuana este de asemenea implicata in tulburarile sistemului imunitar, anomaliile cromozomiale si inhibarea sintezei ADN-ului, ARN-ului si proteinelor, dar aceste concluzii nu au fost combinate sau corelate cu efecte fiziologice specifice la oameni. Nici un caz de atrofie craniana indusa de Cannabis la tinerii adulti nu a fost confirmat in studiile facute cu ajutorul tomografiei asupra barbatilor tineri cu un istoric de fumatori inraiti de marijuana.
Toleranta si dependenta fizica Consumatorii obisnuiti de marijuana dezvolta rapid o toleranta la efectele psihoacti ale marijuanei si deseori fumeaza mai des si incearca sa-si procure compusi Cannabis mai puternici. Toleranta la efectele fiziologice ale marijuanei se dezvolta in grade diferite: de ex., toleranta la tahicardia indusa de drog apare rapid, dar toleranta la aparitia conjunctivitei este mai slaba. Toleranta la efectele comportamentale si fiziologice descreste rapid odata cu incetarea consumului de marijuana.

Semne si simptome de intrerupere au fost evidentiate la consumatorii cronici de Cannabis, cu o seritate a acestora legata de doza si durata de folosire. Acestea includ tremor, nistagmus, transpiratii, greata, varsaturi, diaree, iriilitate, anorexie si tulburari ale somnului. Semnele si simptomele de intrerupere observate la consumatorii cronici de marijuana sunt de obicei relativ slabe in atie cu cele observate la consumatorii inraiti de opioide sau alcool si rareori necesita interntie medicala sau farmacologica. Sindroame de abstinenta ceva mai gra pot aparea dupa folosirea sustinuta a compusilor de Cannabis cu putere mare, perioade indelungate.


DIETILAMIDA ACIDULUI LISERGIC (LSD) Fericita intamplare a descoperirii efectelor psihedelice ale LSD in 1947 a culminat cu un abuz de tip epidemic de LSD in cursul anilor \'60. Impunerea unor limitari legale in privinta fabricarii si distribuirii LSD (clasificat ca o substanta de gradul I de FDA), ca si recunoasterea publica a faptului ca experientele psihedelice induse de LSD reprezentau un pericol pentru sanatate, a dus la o reducere semnificativa a abuzului de LSD. Desi au fost raportate relativ putine cazuri de abuz de LSD, drogul are popularitate printre adolescenti si tineri adulti. Exista semnale recente ca prevalenta consumului de LSD intre indivizii tineri a crescut in unele comunitati din SUA.
LSD este un drog foarte puternic; doze orale de 20 \\ig pot induce efecte psihologice si fiziologice profunde. Tahicardia, hipertensiunea, dilatarea pupilara, tremorul si hiperpirexia apar la cateva minute dupa administrarea orala in doze de 0,5-2 [ig/kg. In timp de 1/2 ore de la administrarea LSD apar o varietate de modificari de dispozitie si stari perceptuale conflictuale bizare, incluzand iluzii vizuale, sinestezie si o labilitate extrema a dispozitiei. Actiunea LSD poate persista timp de 12-l8 ore, chiar daca timpul de injumatatire a drogului este de numai 3 ore.
Toleranta se dezvolta rapid la schimbarile induse de LSD in functia psihologica atunci cand drogul este folosit o data sau de mai multe ori pe zi timp de 4 zile sau mai mult. Abstinenta brusca dupa o folosire continua nu produce semne sau simptome de intrerupere. Pana acum nu au fost raportate cazuri clinice mortale cauzate de efectele directe ale LSD.
Cel mai frecnt caz de urgenta medicala acuta asociat cu folosirea LSD este starea de panica care poate persista pana la 24 h ("bad trip\"). Rezolvarea acestei probleme este cel mai bine realizata prin linistirea pacientului si, daca este necesar, administrarea de doze mici de medicamente anxiolitice. Reactiile adrse ale consumului cronic de LSD includ riscul marit de psihoze schizofreniforme si tulburari in functia de memorare, rezolvarea de probleme si gandire abstracta. Tratamentul acestor afectiuni este cel mai bine realizat in centre psihiatrice.
PHENCICLIDINA (PCP) Phenciclidina, un derivat de ciclohexilamina, este larg folosita in medicina terinara pentru a imobiliza pe perioade scurte animale mari si este descrisa deseori ca un anestezic disociativ. PCP este sintetizat usor, iar consumatorii sunt oameni tineri si consumatori de droguri multiple. Adevarata extindere a folosirii PCP nu este cunoscuta, dar cercetari nationale recente indica o crestere a frecntei de utilizare.
Phenciclidina se administreaza oral, prin fumat sau prin injectie intranoasa. Este folosit ca o alternativa in comertul ilicit de THC, LSD, amfetamine sau cocaina. Cea mai celebra reteta de strada, "angel dust\", este o pudra alba granulata care contine 50-l00% drog. Doze mici (5 mg) produc agitatie, excitatie, coordonare motorie alterata, analgezie, dizartrie. Consumatorii pot prezenta nistagmus orizontal sau rtical, febra, diaforeza, hiperacuzie. Tulburarile comportamentale includ distorsiuni ale imaginii corporale, dezorganizarea gandirii si sentimente de instrainare. Doze mai mari de PCP (5-l0 mg) pot produce hipersalivatie, voma, mioclonii, febra, stare de stupor sau coma. PCP in cantitati de 10 mg sau mai mult cauzeaza convulsii, opistototonus si postura decerebrata, care poate fi urmata de o coma prelungita.

Diagnosticul supradozei de PCP este dificil deoarece simptomele initiale pot sugera o reactie schizofrenica acuta. Confirmarea consumului de PCP este posibila prin determinarea nilului de PCP in ser sau urina. Analiza PCP este de obicei posibila in majoritatea centrelor toxicologice. Cantitati mari de PCP raman in urina una pana la 1 -5 zile in urma administrarii unei doze mari de PCP.
Supradoza de PCP necesita masuri de terapie intensiva, incluzand tratamentul comei, convulsiilor si depresiei respiratorii. Nu exista antidot specific sau antagonist pentru PCP. Eliminarea PCP din corp poate fi marita de acidifierea urinei si lavajul gastric. Moartea printr-o supradoza de PCP poate aparea ca o consecinta a unor combinatii de hipersecretie faringiana, hipertermie, depresie respiratorie, hipertensiune sera, convulsii, encefalopatie hipertensiva si hemoragie intracerebrala.
Psihoza acuta asociata cu consumul de PCP trebuie considerata o urgenta psihiatrica deoarece pacientii pot prezenta un risc marit de sinucidere sau violenta extrema fata de altii. Fenotiazinele nu trebuie folosite in tratamentul psihozei PCP acute, deoarece potenteaza efectele anticolinergice ale PCP. Haloperidolul (5 mg intramuscular) a fost administrat din ora in ora pentru a suprima comportamentul psihotic. PCP, ca si LSD si mescalina, produce vasospasme ale arterelor cerebrale in doze relativ joase. Consumul cronic de PCP induce insomnie, anorexie, schimbari sere de comportament social si in unele cazuri schizofrenie cronica.



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tulburari psihiatrice:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai