mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Alcoolismul si dependenta de droguri
Index » Tulburari psihiatrice » Alcoolismul si dependenta de droguri
» Efectele imediate si pe termen lung ale drogurilor opioide asupra organismului

Efectele imediate si pe termen lung ale drogurilor opioide asupra organismului







Cu exceptia situatiei supradozarii si a modificarilor asociate cu dependenta fizica, cele mai multe actiuni ale opioidelor sunt relativ benigne si rapid reversibile. Totusi, un pericol major il constituie utilizarea acelor contaminate pentru injectiile intravenoase. Aceasta practica este responsabila pentru cresterea riscului de hepatita B si C, endocardita bacteriana si infectie cu virusul imunodeficientei umane (HIV), o cauza majora de mortalitate in cazul utilizatorilor injectiilor cu droguri si pentru partenerii lor sexuali ( modulul 308).

Efectele asupra sistemelor organismului Modificarile acute la nivelul sistemului gastrointestinal sunt rezultatul descresterii motilitatii tractului, rezultatul fiind constipatia si anorexia. Problemele cronice gastrointestinale la dependentii de opioide survin tipic ca o consecinta a functiei hepatice deteriorate, rezultand din administrarea injecila a drogurilor.
Efectele directe asupra receptorilor opioizi din sistemul nervos central pot determina greata si rsaturi (bulb), scaderea perceptiei la durere (madu spinarii, talamus si substanta cenusie periapeductala), euforie (sistem limbic) si sedare (sistemul reticulat actitor si corpul striat). Adaosurile false la drogurile de strada pot contribui la unele leziuni permanente ale sistemului nervos, incluzand neuropatia periferica, ambliopia, mielopatia si leucoencefalopatia. Studii recente au identificat la toxicomani modificari la nivelul SNC (prin examinari cognitive si TC), efecte ale opioidelor, impuritatilor sau ale utilizarii acelor murdare. Administrarea acuta de opioide determina scaderi ale hormonului luteinizant (LH), cu o scadere ulterioara a testosteronului care poate conduce la scaderea activitatii sexuale, raportata de cei mai multi dependenti de opioide. Alte modificari hormonale includ o scadere in eliberarea tirotropinei, ca si cresterea prolactinei si posibil a hormonului de crestere ( modulul 328).


Modificarile la nivelul sistemului respirator includ depresia respiratorie, care rezulta dintr-un raspuns scazut al trunchiului cerebral la presiunea dioxidului de carbon, o componenta a sindromului de supradoza a drogului descris mai jos. Chiar la doze joase de drog, acest efect poate fi clinic semnificativ la indivizii cu o functie pulmonara compromisa. Modificarile cardiosculare tind sa fie relativ usoare, fara un efect opioid direct asupra ritmului cardiac sau a contractilitatii miocardiace, dar exista o problema potentiala pentru hipotensiunea ortostatica, probabil secundara dilatatiei selor periferice. Infectiile bacteriene ale plamanilor si lvelor cordului pot aparea de la acele contaminate, ultimele fiind capabile sa produca emboli si, consecutiv, un risc crescut de accident scular cerebral.
Reactia toxica sau sindromul de supradoza Doze ridicate de opioide administrate intentionat (in tentati de suicid) sau de consumatorul de strada care a subapreciat puterea substantei injectate pot determina o reactie toxica sau sindromul de supradoza, cu consecinte potential letale. Desi reactiile toxice se obser la toate opioidele, droguri mai puternice cum ar fi fentanil (de 80-l00 ori mai puternic decat mofina) sunt in mod special periculoase. Sindromul tipic, care survine imediat dupa supradoza intravenoasa, include respiratii superficiale, 2-4 pe minut, mioza (cu midriaza de indata ce se dezvolta anoxia cerebrala), bradicardie, o scadere a temperaturii corporale si absenta generala de raspuns la stimuli externi. Daca aceasta urgenta medicala nu este tratata rapid, simptomele pot progresa spre cianoza si moartea poate rezulta din depresia respiratorie si stop cardiorespirator. Examinarea post-mortem arata putine modificari specifice, cu exceptia unui edem cerebral difuz. Poate sa apara si o reactie "alergic-like\" la heroina administrata intravenos, aparent sau cel putin in parte legata de impuritati si este caracterizata prin scaderea vigilentei, un edem pulmonar acut si o crestere a numarului de eozinofile din sange.
Primul pas in tratamentul oricarei supradoze este sustinerea functiilor vitale prin proceduri respiratorii sau alte proceduri de urgenta. Tratamentul preferat pentru supradoza de opioid tipica este antagonistul narcoticului, naloxona, administrat intramuscular, in doza initiala de 0,2 mg (0,5 ml pentru o fiola de 10 ml) sau mai mult. Aceasta doza poate fi repetata la 3 pana la 10 minute daca nu apare nici un raspuns. Este important de ajustat doza in functie de simptomele pacientului. Din cauza ca efectele acestui medicament diminua in decurs de 2 pana la 3 ore, este importanta monitorizarea individului cel putin 24 ore dupa o doza de heroina si 72 ore dupa o supradoza de drog cu actiune lunga, cum este metadona. Daca exista raspuns redus la administrarea nalaxonului singur, ar putea exista posibilitatea unei supradoze concomitente cu benzodiazepin si poate fi utila provocarea cu flumazenil intravenos, 0,2-0,5 mg/min pana al maximum 3 mg. Pacientii care sunt fizic dependenti de un opioid sunt probabil in situatia de a experimenta un debut precipitat al sindromului de abstinenta in decurs de 2-8 ore dupa administrarea antagonistului opioidic, dar tratamentul agresiv al acestui sindrom nu este adect pana ce toate functiile vitale nu sunt relativ sile.


La fel ca orice supradoza de drog, tratamentul reactiei toxice opioide tipice sau al tipului "alergic\" de reactie necesita deseori continuarea mentinerii functiilor vitale pana ce organismul este detoxifiat. Pacientii pot necesita asistenta respiratorie (in special folosind oxigen si respiratia cu presiune poziti pentru tipul "alergic\" ale reactiei toxice), fluide i.v. impreuna cu agenti presori, pentru a mentine presiunea sanguina si laj gastric, pentru a indeparta urmele de drog. Se foloseste un tub endotraheal cu balonas pentru a preveni aspiratia gastrica daca pacientul nu este constient. Este important de eluat si tratat orice posibila reactie anafilactica. Aritmiile cardiace si/sau convulsiile, in special cele obserte la codeina, propoxifen sau meperidin, de asemenea trebuie tratate.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor