mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Tumori cardiace, manifestari cardiace in bolile sistemice si leziunea cardiaca traumatica
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Tumori cardiace, manifestari cardiace in bolile sistemice si leziunea cardiaca traumatica
» Manifestari cardiovasculare ale bolilor sistemice

Manifestari cardiovasculare ale bolilor sistemice







DIABETUL ZAHARAT ( modulul 334) La pacientii cu diabet zaharat insulino dependent si non insulinodependent exista o incidenta crescuta a aterosclerozei vaselor mari si a infarctului miocardic. Boala coronariana este cea mai comuna cauza de deces la adultii cu diabet zaharat. Diabetul zaharat este factor de risc independent pentru boala coronariana, iar incidenta bolii coronariene este legata de durata diabetului. La pacientii cu diabet zaharat, infarctele miocardice nu numai ca apar mai frecnt dar tind sa fie mai intinse si mai frecnt complicate cu insuficienta cardiaca, soc si deces. Pacientii diabetici au mai curand o durere anormala sau absenta ca raspuns la ischemia miocardica, probabil ca urmare a disfunctiei generalizate a sistemului nervos autonom. Monitorizarea electrocardiografica ambulatorie a aratat ca pana la 90% dintre episoadele de ischemie sunt silentioase la diabeticii cu boala coronariana; prezentarea ischemiei poate fi ca dispnee de efort sau episodica, edem pulmonar instantaneu, aritmii, bloc sau sincopa. Pentru ca boala coronariana este mai frecnta la diabetici si frecnt nu este asociata cu simptome anginoase tipice, pragul pentru diagnostic poate fi scazut, in special daca durata bolii este crescuta si exista alti factori de risc pentru boala coronariana (de exemplu hipertensiune, fumat, hiperlipidemie). La astfel de pacienti trebuie facuta testarea la efort pentru a detecta ischemia si pentru a se determina necesitatea cateterizarii cardiace si interntiilor terapeutice.


De asemenea, pacientii diabetici pot prezenta disfunctie miocardica caracteristica unei cardiomiopatii restricti in absenta bolii arterelor coronare mari, cu relaxare anormala a miocardului si evidentiata clinic prin presiuni de umplere crescute ale ntriculului stang. Histologic, acesti pacienti prezinta fibroza interstitiala cu cantitati crescute de colagen, glicoproteina, trigliceride si colesterol in interstitiul miocardic si in unele cazuri au fost observate in arterele intramurale mici ingrosari ale intimei, depozit de hialin si modificari inflamatorii. Pacientii diabetici prezinta un risc crescut de dezvoltare a insuficientei cardiace clinice, chiar si dupa corectia bolii coronariene, hipertensiunii si obezitatii, cardiomiopatia diabetica contribuind probabil la morbiditatea si mortalitatea cardiovasculara excesiva a acestor pacienti. Exista unele do ca tratamentul cu insulina determina o ameliorare a disfunctiei miocardice.
MALNUTRITIA SI DEFICITUL DE TIAMINA (BERI BERI) Malnutritia ( modulul 74) La pacientii al caror aport de proteine, calorii sau ambele este ser deficitar, cordul poate deni subtiat, palid si flasc cu atrofie miofibrilara si edem interstitial. Presiunea sistolica si debitul cardiac sunt scazute si presiunea pulsului se micsoreaza. Edemul generalizat este obisnuit si este datorat unei combinatii de factori, incluzand presiunea oncotica scazuta a plasmei si disfunctia miocardica. Asemenea stari profunde de malnutritie, denumite marasm in cazul deficientei calorice sau kwashiorkor in cazul deficientei relati de proteine, sunt mai frecnte in tarile subdezvoltate. Cu toate acestea, boala cardiaca nutritionala semnificativa poate aparea si in tarile dezvoltate, in special la pacienti cu boli cronice cum ar fi SIDA, in semiinfometarea care apare in anorexia nervoasa, sau la pacientii cu insuficienta cardiaca sera la care hipoperfuzia gastrointestinala si congestia noasa pot determina anorexie si malabsorbtie. Chirurgia pe cord deschis implica un risc crescut la asemenea pacienti, care pot beneficia de supraalimentare intensiva preoperatorie. Factorii nutritivi si mineralele deficitare ar trebui inlocuite progresiv, intrucat expansiunea rapida a spatiului intravascular poate solicita cordul slabit, determinand insuficienta cardiaca congestiva evidenta.
Deficitul de tiamina ( modulul 79) In multe cazuri, malnutritia este insotita de deficit de tiamina, desi aceasta hipovitaminoza poate aparea si in prezenta unui aport proteic si caloric corespunzator, in special in Orientul indepartat, unde orezul decorticat deficient in tiamina poate fi un component major al dietei. in tarile stice utilizarea larg raspandita a fainii imbogatite cu tiamina limiteaza aceasta boala in principal la alcoolici si getarienii convinsi. Oricum exista do ale faptului ca pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva au frecnt si deficit de tiamina, care poate fi cuantificat biochimic prin masurarea efectului tiamin-pirofosfatului eritrocitar (TPPE). Un TPPE mare, care indica deficit de tiamina, s-a gasit la 20-90% dintre pacientii cu insuficienta cardiaca cronica. Baza deficitului de tiamina la acesti pacienti pare a fi legata atat de scaderea aportului cat si de excretia urinara de tiamina indusa de diuretice. Administrarea acuta de tiamina la acesti pacienti creste fractia de ejectie a ntriculului stang si excretia de sare si apa.
Clinic, exista de obicei semne de malnutritie generalizata, neuropatie periferica, glosita si anemie. Sindromul cardiovascular caracteristic este cel al insuficientei cardiace cu debit crescut cu tahicardie, debit cardiac crescut si adesea presiuni de umplere crescute in jumatatile stanga si dreapta ale cordului. Cauza majora a starii de debit cardiac crescut este depresia vasomotorie, al carei mecanism precis nu este inteles, dar care determina o rezistenta vasculara sistemica scazuta. Examenul cordului evidentiaza o presiune a pulsului mare, tahicardie, un zgomot III si, frecnt, un suflu sistolic la apex. Electrocardiograma poate evidentia voltaj scazut, un interval QT prelungit si anomalii ale undei T; radiografia toracica arata in general un cord mare cu semne de insuficienta cardiaca congestiva. Raspunsul la tiamina este adesea spectaculos, cu o crestere a rezistentei vasculare sistemice, scaderea debitului cardiac, disparitia congestiei pulmonare si reducerea dimensiunii
cordului, care apare adesea in 12-48 h. Desi raspunsul la digitala si diuretice poate fi slab inainte de tratamentul cu tiamina, acesti agenti pot fi importanti dupa administrarea de tiamina, intrucat ntriculul stang poate sa nu fie capabil sa faca fata suprasarcinii induse de renirea tonusului vascular.
OBEZITATEA ( modulul 75) Desi nu este definita ca o boala in sine, obezitatea sera, in special tipul android, este asociata cu o crestere a morbiditatii si mortalitatii cardiovasculare, datorate in parte hipertensiunii, intolerantei la glucoza si bolii coronariene aterosclerotice, prevalenta tuturor acestora fiind mai mare la pacientii obezi. in plus, acesti pacienti prezinta o anomalie distincta a sistemului cardiovascular, caracterizata prin cresterea volumelor sanguine total si central, debitului cardiac si presiunii de umplere a ntriculului stang. Se pare ca debitul cardiac este crescut pentru a ajuta asigurarea nevoilor meolice ale tesutului adipos in exces. Presiunea de umplere a ntriculului stang este adesea la limita superioara anormalului si creste excesiv la efort. Ca urmare a suprasarcinii cronice de volum, se pot dezvolta hipertrofia cardiaca excentrica cu dilatarea cordului si functie ntriculara anormala. in mod patologic exista hipertrofie ntriculara stanga si in unele cazuri dreapta si dilatare globala a cordului, care nu este datorata doar infiltrarii grase a miocardului. Desi acesti pacienti pot dezvolta congestie pulmonara, edem periferic si intoleranta la efort, aceste aspecte pot fi dificil de recunoscut la pacientii cu obezitate masiva. Scaderea in greutate este cea mai eficienta terapie si determina reducerea volumului sanguin si renirea debitului cardiac catre normal. Cu toate acestea, scaderea rapida in greutate poate produce aritmii cardiace si moarte subita datorita dezechilibrului electrolitic. Digitala, restrictia de sodiu si diureticele pot fi de asemenea utile. Aceasta forma de boala cardiaca ar trebui diferentiata de sindromul Pickwick (modulul 263), care poate prezinta cateva aspecte cardiovasculare comune celor doua boli, dar, in plus, prezinta frecnt elemente de apnee centrala, hipoxemie, hipertensiune pulmonara si cord pulmonar.
BOALA TIROIDIANA ( modulul 331) Hormonii tiroidieni exercita o mare influenta asupra sistemului cardiovascular printr-un numar de mecanisme directe si indirecte si de aceea, in mod nesurprinzator, efectele cardiovasculare sunt importante atat in hipo- cat si in hipertiroidism. Hormonii tiroidieni determina cresterea meolismului si a consumului de oxigen la nilul intregului organism, ceea ce induce indirect o sarcina crescuta asupra cordului. in plus, desi mecanismul exact nu a fost definit, hormonii tiroidieni exercita efecte directe introp, cronotrop si dromotrop, care sunt similare cu cele observate in stimularea adrenergica (de exemplu tahicardie, debit cardiac crescut). S-a dodit ca hormonii tiroidieni cresc sinteza de miozina si de Na+-K+ ATP-aza, precum si densitatea receptorilor beta-adrenergici miocardici.
Hipertiroidismul Pacientii pot prezenta palpitatii, hipertensiune sistolica, oboseala sau, la pacientii cu boala cardiaca de baza, angina sau insuficienta cardiaca. Tahicardia sinusala este descoperita la aproximativ 40% din pacienti, iar fibrilatia atriala la aproximativ 15%. Alte aspecte includ un soc apexian puternic, o presiune a pulsului marita, o crestere a intensitatii zgomotului I si a componentei pulmonare a zgomotului II si un zgomot III. O incidenta crescuta a prolapsului vali mitrale a fost asociata cu hipertiroidismul si in unele cazuri poate exista un suflu mezosistolic auscultat cel mai bine parasternal stang, cu sau fara un clic sistolic de ejectie. Un zgomot sistolic ca o zgarietura, zgarietura Means-Lerman poate fi auscultat uneori in spatiul intercostal II stang in timpul expirului si este considerat a fi determinat de frecarea pericardului hiperdinamic de pleura. Pacientii mai varstnici cu hipertiroidism, asa numitul hipertiroidism apatetic pot prezenta numai manifestari cardiovasculare de tireotoxicoza, cum ar fi fibrilatia atriala, care poate fi rezistenta la tratament pana cand hipertiroidismul este controlat. Angina pectorala si insuficienta cardiaca congestiva sunt neobisnuite doar daca nu coexista ca boala cardiaca de baza si in multe cazuri se rezolva prin tratamentul hipertiroidismului.



Hipotiroidismul Exista o scadere a debitului cardiac, volumului bataie, frecntei cardiace, presiunii sanguine si presiunii pulsului. La aproximativ o treime din pacienti exista un revarsat pericardic care numai rareori determina tamponada. Permeabilitatea capilara crescuta determina revarsate pleurale si pericardice. Alte semne clinice includ cardiomegalia, bradicardia, puls arterial slab si zgomote cardiace asurzite. Desi semnele si simptomele mixedemului pot sugera diagnosticul de insuficienta cardiaca congestiva, in absenta altei boli cardiace insuficienta miocardica este neobisnuita. In general, electrocardiograma evidentiaza bradicardie sinusala si voltaj scazut si poate evidentia alungirea intervalului QT, voltaj scazut al undei P, prelungirea timpului de conducere AV, tulburari de conducere intrantriculare si anomalii nespecifice ST-T. Radiografia toracica poate evidentia cardiomegalie, adesea cu un aspect de "carafa\", revarsate pleurale si, in unele cazuri, semne de insuficienta cardiaca congestiva. Patologic, cordul este palid, dilatat si flasc, adesea cu tumefierea miofibrilelor, pierderea striatiilor si fibroza interstitiala.
Pacientii cu hipotiroidism prezinta frecnt cresteri ale colesterolului si trigliceridelor si boala coronariana atero-sclerotica sera. inaintea tratamentului cu hormoni tiroidieni, frecnt pacientii cu hipotiroidism nu prezinta angina pectorala, probabil datorita nevoilor meolice scazute induse de afectiunea lor. Totusi, asemenea pacienti, in special cand sunt mai in varsta, sunt predispusi la angina si infarct miocardic in timpul administrarii hormonilor tiroidieni, si aceasta ar trebui realizata intotdeauna cu mare grija, incepand cu doze foarte mici, care sunt crescute progresiv.
CARCINOIDUL MALIGN ( modulul 95) Aceste tumori secreta o varietate de amine vasoacti (de exemplu serotonina), kinine, indoli si alte substante care sunt considerate a fi responsabile pentru diareea, eritemul facial si presiunea sanguina labila observate la acesti pacienti. Leziunile cardiace determinate de tumorile carcinoide gastrointestinale sunt aproape exclusiv in jumatatea dreapta a cordului si apar numai atunci cand exista metastaze hepatice, ceea ce sugereaza ca substanta responsabila de leziunile cardiace este inactivata in cursul pasajului hepatic si pulmonar. Leziuni similare se intalnesc in jumatatea stanga a cordului atunci cand exista un sunt dreapta-stanga sau tumora este localizata in plamani. Placi fibroase sunt descoperite pe endoteliul camerelor cardiace, vallor si vaselor mari. Aceste placi, care determina distorsiunea vallor cardiace, constau in celule musculare netede inconjurate de o stroma de mucopolizaharide acide si colagen, si probabil sunt produse de vindecarea leziunii endoteliale. Sindromul clinic este cel mai adesea acela de insuficienta tricuspidiana, stenoza pulmonara sau ambele. In unele cazuri se poate intalni o stare de debit cardiac crescut, posibil ca urmare a unei scaderi a rezistentei vasculare sistemice, datorate unei substante vasoacti secretate de tumora. Evolutia leziunilor cardiace nu pare a fi afectata de tratamentul cu antagonisti ai serotoninei, iar la unii pacienti ser simptomatici este indicata inlocuirea valvulara. La pacientii cu sindrom carcinoid se poate intalni spasmul arterelor coronare, posibil datorat unei substante vasoacti circulante.
FEOCROMOCITOMUL ( modulul 333) Pe langa producerea hipertensiunii, care poate fi oscilanta sau sustinuta, nilurile inalte de catecolamine circulante pot determina de asemenea afectare miocardica directa. Necroza miocardica focala si infiltrarea cu celule inflamatorii sunt observate la aproximativ 50% din pacientii care decedeaza datorita feocro-mocitomului si pot contribui la insuficienta ntriculara stanga clinic semnificativa si la aparitia edemului pulmonar. Disfunctia ntriculara stanga si insuficienta cardiaca congestiva se remit dupa indepartarea tumorii. In plus, hipertensiunea determina hipertrofie ntriculara stanga.
ARTRITA REUMATOIDA SI BOLILE VASCULARE DE COLAGEN Artrita reumatoida ( modulul 313) La pacientii cu artrita reumatoida poate exista inflamatie a oricarei sau a tuturor tunicilor cordului. Pericardita este cea mai obisnuita cauza de boala clinic evidenta si poate fi descoperita prin ecocardiografie la 10-50% din totalul pacientilor cu artrita reumatoida, in special la cei cu noduli subcutanati. Cu toate acestea, numai o mica parte a acestor pacienti vor prezenta semne clinice de pericardita, care de obicei prezinta o evolutie benigna, dar uneori poate evolua spre tamponada cardiaca sau pericardita constrictiva. Lichidul pericardic este in general un exsudat, cu concentratii scazute ale complementului si glucozei si concentratii crescute ale colesterolului. Tratamentul este cel adresat artritei reumatoide si poate include glucocor-ticoizi. Pericardectomia este de obicei necesara in cazul tamponadei sau revarsatului persistent. Arterita coronariana cu inflamarea si edemul intimei este prezenta in aproximativ 20% din cazuri, dar numai rareori determina angina pectorala sau infarct miocardic. Valle cardiace, cel mai adesea mitrala si aortica, pot fi afectate de inflamatie si de formarea de granuloame, ceea ce in unele cazuri poate determina regurgitare semnificativa clinic datorita deformarii vali. Miocardita determina rareori disfunctie cardiaca.
Artropatiile seronegati Artropatiile seronegati (modulul 317 si 325), spondilita anchilopoietica, sindromul Reiter, artrita psoriazica si artritele asociate cu colita ulceroasa si enterita regionala pot fi insotite de pancardita si aortita proximala; ultima poate determina insuficienta aortica si se poate extinde la inelul vali mitrale anterioare si/sau nodul AV. Tulburarile de conducere sunt comune, aparand pana la o treime din pacienti; sunt mai frecnte la pacientii cu boala aortica si par a fi asociate cu existenta antigenului HLA-B27.Atat insuficienta aortica cat si blocul AV sunt mai obisnuite la pacientii cu afectarea articulatiilor periferice si cu boala che; pot fi necesare inlocuirea vali aortice si plasarea unui pacemaker permanent. Pana la o cincime din pacientii cu afectarea articulatiilor periferice si boala mai che de 30 de ani prezinta insuficienta aortica semnificativa. Uneori, insuficienta aortica precede aparitia artritei si de aceea, la barbatii tineri cu insuficienta aortica izolata, ar trebui avut in dere diagnosticul de artrita seronegativa.
Lupusul eritematos sistemic (LES) ( modulul 312) Pericardita este obisnuita, intalnindu-se la aproximativ doua treimi din pacienti, si in general urmeaza o evolutie benigna, rareori putand determina tamponada sau constrictie. Leziunile endocardice caracteristice LES, descrise de Libman si Sacks, constau in leziuni rucoase localizate cel mai adesea la unghiurile vallor AV si pe suprafata ntriculara a vali mitrale. Insuficienta valvulara importanta hemodinamic este rara. Pacienti cu sindromul antifosfolipidic par a prezenta o incidenta mult crescuta a afectarii cardiovasculare incluzand afectarii valvulare (in particular leziuni regurgitante), variate afectari trombotice (tromboze arteriale si noase, trombocitopenia, accident vascular prematur), infarctul miocardic, hipertensiunea pulmonara si cardiomiopatia. In general, miocardita evolueaza in paralel cu seritatea bolii si, desi frecnt constatata histologic, daca nu este asociata cu hipertensiune determina rareori insuficienta cardiaca manifesta. Desi arterita coronarelor mari rareori poate determina ischemie miocardica, exista totusi o frecnta crescuta a aterosclerozei coronariene, care poate fi legata de hipertensiune sau de tratamentul cu glucocorticoizi.




Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor