mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Tumorile hepatice benigne sl maligne
Index » Patologia chirurgicala a ficatului » Tumorile hepatice benigne sl maligne
» Tumorile maligne - carcinomul hepatocelular

Tumorile maligne - carcinomul hepatocelular


Share





Carcinomul hepatocelular (CHC) este o boala raspandita in anumite arii endemice din Asia, datorita incidentei mari a hepatitei cu virus B si a ingestiei de aflatoxine alimentare. in Japonia este al treilea cancer in ordinea frecventei la barbati, in timp ce la femei se afla pe locul al cincilea (75). in acelasi timp incidenta bolii in America de Nord este in crestere (120).
Anual se produc cea 312 000 decese datorate acestei boli, rata de decese fiind aproape similara cu rata cazurilor noi, ceea ce denota lipsa unor metode terapeutice eficiente (133).


Etiopatogenie

Au fost definiti pana in prezent o serie de factori cu rol in etiopatogenia CHC si anume (143):


- Infectii virale: cu virus B, cu virus C si cu virus D

- Boli hepatice cronice:


- ciroza alcoolica;


- boli meolice;


- hemocromatoza;

- tirozinemia ereditara;


- deficitul de alfarantitripsina;

- glicogenoze;


- boala Wilson;

- hepatita autoimuna;


- ciroza criptogenetica;

- boala veno-ocluzi la nivelul venei cave inferioare.


- Toxine, medicamente si substante chimice:

- aflatoxine;


- steroizi androgeni;

- steroizi estrogeni;


- bioxid de toriu;

- arsenic anorganic;


- Metotrexat.

O stransa corelatie etiopatogenica este cea cu ciroza hepatica. in 60-90% din cazuri carcinomul hepatocelular este grefat pe o forma sau alta de ciroza a ficatului (53).
De asemenea, virusul hepatitei B si aflatoxinele (substante continute intr-o ciuperca denumita As-pergillus flavus) sunt considerati factori etiopato-genici importanti si posibil cu actiune sinergica in ariile endemice.
Alti factori etiologici mai pot fi consumul scazut de proteine si boala Kwashiorkor determinata de acesta, precum si o serie de substante industriale: solventii organici, tetraclorura de carbon, pestici-dele organice, policlorura de vinii etc.
Virusul hepatitei B (HBV) este considerat un factor etiopatogenie prin el insusi, intrucat s-a constatat aparitia carcinomului hepatocelular la bolnavii infectati inainte de producerea cirozei. A fost unul
din primele virusuri implicate in oncogeneza umana si cu cea 20 de ani in urma a fost descoperit ADN al HBV integrat in ADN-ul hepatocitelor umane si la nivelul CHC uman. Ulterior a fost obtinuta o linie de cultura de celule de CHC continand ADN, HBV si care produc antigen B de suprafata (HbsAg).
!n prezent HBV poate fi evidentiat integrat in ADN-ul celulelor canceroase la practic toti bolnavii cu CHC are au HbsAg pozitiv in ser.
Spre deosebire de infectia cu virus B, in infectia cu virus C, hemocromatoza si alcoolism, carcinomul hepatocelular se dezvolta numai dupa aparitia leziunilor cirotice (120).In ansamblu, riscul cel mai mare de cancer este la bolnavii infectati viral, el fiind de sapte ori mai mare decat la restul populatiei la bolnavii infectati cu virus B si de patru ori mai mare la cei infectati cu virus C (144).
De asemenea, se considera in prezent ca bolnavii infectati atat cu virus B cat si cu virus C prezinta un risc mult mai mare de a dezvolta atat o forma severa de hepatopatie cat si carcinom hepatocelular.
Procesul oncogen a fost studiat pe modele animale si este similar dezvoltarii altor cancere, caracte-rizandu-se prin aparitia unor modificari genice multiple induse de un initiator, urmata de un proces de proliferare si progresie indus de un promotor (36).


In ultimul timp sunt foarte mult studiate o categorie speciala de celule, recent identificate, numite "celule ole\", care, dupa unele pareri, sunt cele din care se dezvolta carcinoamele hepatocelulare. Cercetarile asupra acestui subiect sunt inca in curs.


Anatomie patologica

Spre deosebire de colangiocarcinom si de metastazele hepatice, carcinomul hepatocelular este o tumoare de consistenta moale, de culoare maroniu-deschis. Au fost descrise mai multe forme ana-tomopatologice:


- forma nodulara;

- forma masi;


- forma difuza.

O alta clasificare este cea a lui Okuda, dupa care se deosebesc:
- forma infiltrati: se intalneste, de regula, in cancerul pe ficat normal si se caracterizeaza prin-tr-o limita imprecisa intre neoplasm si restul ficatului;
- forma expansi: de regula este asociata cu ciroza; tumorile sunt bine delimitate si, uneori, incapsulate;
- forma mixta, expansi si infiltrati: caracterizeaza formele ansate, tumoarea principala fiind de tip expansiv, cu focare infiltrative in afara capsulei si/sau metastaze in restul parenchimului hepatic;
- forma difuza: se intalneste aproape exclusiv pe ficat cirotic si se caracterizeaza prin prezenta de numerosi noduli raspanditi in tot ficatul, de dimensiuni mici (sub 1 cm), fara sa fuzioneze unul cu altul.
Dintre formele macroscopice prognosticul cel mai bun il au formele nodulare, incapsulate.
Microscopic tumorile sunt alcatuite din celule cu aspect asemanator hepatocitelor; in formele slab diferentiate pot fi identificate celule multinucleate sau celule gigante cu aspect bizar. Carcinoamele hepatocelulare sunt tumori foarte scularizate, predominent arterial. Au fost de asemenea descrise mai multe forme microscopice:


- forma trabeculara;

- forma pseudoglandulara;


- forma compacta;

- forma schiroasa.
O rianta histologica cu prognostic mai bun este asa-numitul carcinom hepatocelular fibrolamelar.
Caile de expansiune si diseminare ale CHC, ca si ale altor tipuri de cancere hepatice, sunt:
1. Cresterea centrifugala, cu compresiunea ficatului adiacent.
2. Extensia parasinusoida: reprezinta inzia tu-morala in parenchimul inconjurator, fie prin spatiile parasinusoidale, fie prin sinusoide ca atare.
3. Diseminarea venoasa fie anterograd, in sistemul venelor hepatice si apoi in vena ca inferioara si de aici mai departe in atriul drept si in plamani, fie retrograd, in sistemul venei porte, incepand cu ramurile mici, pana la trunchiul principal.
4. Diseminarea limfatica, and ca rezultat ade-nopatia hilara si loco-regionala.
5. Inzia diafragmului, se intalneste in cance-rele cu expresie pe fata diafragmatica a ficatului si se poate insoti de adenopatie mediastinala.



Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala a ficatului:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai