a) Non-functia sau disfunctia primara a ficatului: este complicatia cea mai de temut. Din punct de dere clinic, se caracterizeaza prin incapacitatea bolnavului de a se desprinde de respirator, coma de dirse grade si
insuficienta renala acuta, productie insuficienta de bila, iar din punct de dere paraclinic - prin acidoza lactica, coagulopatie, cresterea marcata a transaminazelor. in forma ei cea mai grava, non-functia primara a ficatului apare la cea 5% din bolnavii transtati (26) si necesita retranstare. De cele mai multe ori, cauzele raman obscure. Au fost incriminate: calitatea ficatului donatorului (1; 90), tehnica de recoltare, erori tehnice in cursul operatiei la primitor, agresiune imuno-logica.
b) Hemoragia postoperatorie:
- intraabdominala: depinde in mod esential de minutiozitatea cu care se face hemostaza intraope-ratorie. Atunci cand se produce necesita reintern-tie de hemostaza cat mai precoce;
- digestiva: in ciuda profilaxiei cu antagonisti ai receptorilor H2 poate apare la cea 20% dintre primitori. Cauzele cele mai frecnte sunt
ulcerele he-moragice si sangerarea din anastomozele entero-enterale sau bilio-enterale (26). De cele mai multe ori aceste sangerari necesita reinterntie chirurgicala.
c) Tromboza arterei hepatice. Este de asemenea o complicatie de temut, intrucat ficatul transtat nu are alte surse de vascularizatie arteriala in afara arterei hepatice. Leziunile cele mai gra se produc la nilul arborelui biliar, care este vascularizat aproape exclusiv de artera hepatica.
Cand complicatia este depistata precoce (cu ajutorul ultrasonografiei Duplex), se poate incerca revascularizarea fie chirurgicala, fie prin angiografie.
De regula insa, majoritatea cazurilor de trom-boza a arterei hepatice, se soldeaza cu retranstare.
d) Tromboza nei porte. Dintre cauzele sale au fost incriminate, in afara defectelor tehnice, si episoadele de rejet acut ser, constatare valabila si pentru
tromboza arteriala postoperatorie (77). Poate fi de cele mai multe ori surprinzator de bine tolerata si, de regula, nu necesita retranstare.
Au fost comunicate cazuri cand complicatia a fost rezolvata cu succes prin reinterntie (5; 78).
e) Tromboza nei ca inferioare. Desi este rara (cea 0,8% din cazuri), poate pune probleme deosebite. Cand se produce in segmentul supra-hepatic se manifesta cu sindrom Budd-Chiari, iar cand apare in portiunea infrahepatica, se manifesta prin sindrom de na cava inferioara. in formele gra poate necesita reinterntie de la dezob-structie, in timp ce formele care evolueaza cu sindrom Budd-Chiari pot duce la pierderea ficatului transtat (65).
f) Complicatiile biliare: Daca in etapa de pionierat a transtului hepatic au fost considerate la
un moment dat "calcaiul lui Ahile\" al operatiei de transt, in prezent rata aparitiei lor s-a redus considerabil. Aparitia lor poate fi favorizata de afectiunea hepatica preexistenta, in mod particular de colangita sclerogena (49).
Fistulele biliare pot fi determinate de defecte tehnice ale anastomozei biliare. O complicatie specifica transtului hepatic este fistula biliara dupa extragerea tubului Kehr (la circa 21 zile de la operatie). Se presupune ca aparitia frecnta la bolnavul transtat (7%) a acestei complicatii se datoreaza imunosupresiei, datorita careia obisnuitul traiect in jurul tubului Kehr se formeaza mai greu sau deloc. Tratamentul fistulelor biliare se face fie prin introducerea unui stent pe cale endoscopica retrograda, fie prin reinterntie chirurgicala si refacerea anastomozei.
Complicatiile cele mai reduile la distanta sunt stricturile biliare. Stricturile anastomotice se datoreaza de cele mai multe ori unor defecte tehnice si se corecteaza prin reinterntie si refacerea anastomozei. Stricturile intrahepatice pot fi, in schimb, rezultatul ischemiei, si nu de putine ori necesita retranstare hepatica (65).
