mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Refluxul gastro-esofagian
Index » Patologia chirurgicala a esofagului » Refluxul gastro-esofagian
» Complicatiile refluxului gastro-esofagian

Complicatiile refluxului gastro-esofagian







1. Esofag ita
Esofagita a fost primul aspect recunoscut al bolii de reflux. Este diagnosticat mai ales endosco-pic, iar gravitatea ei este interpretata dupa clasificarea larg admisa a lui Savary si Miller sau mai nou Savary-Mounier (3).
Gradul I este reprezentat de o congestie a mucoasei cu eroziune singulara sau izolata, ovalara sau liniara, afectand un singur fald de mucoasa.
Gradul II - leziuni multiple, necircumferentiale, afectand mai mult de un fald al mucoasei, prezentand sau nu confluente.
Gradul III - eroziuni circumferentiale.
Gradul IV - eroziuni cronice gr. 1-3, asociate cu ulcere, stricturi si/sau esofag scurt.
Gradul V - esofagul Barrett sub forma de insule, benzi sau circumferential.
De obicei exista o corelatie intre aspectele endo-scopice si cele histologice reprezentate de elonga-rea papilelor si ingrosarea stratului bazai, indicand regenerarea epiteliala si prezenta infiltratului inflamator intraepitelial in special cu neutrofile. Aceste modificari histologice pot apare chiar in absenta unor leziuni endoscopice evidente, de aceea sunt necesare uneori biopsii pentru confirmarea diagnosticului, cand exista simptome sugesti si refluxul patologic este obiectivat.


Formele sere de esofagita corespund gr. III din clasificarea endoscopica, antreneaza un lou simptomatic ser si uneori anemie secundara importanta. Explorarea pH-ului in esofagitele sere inregistreaza o rata inalta a refluxului, iar studiile manometrice arata o scadere proportionala a presiunii S.E.I. proportionala cu gravitatea esofagitei. Uneori, insa, presiunea S.E.I. poate fi in limite normale, ceea ce atesta ca S.E.I. nu este singurul factor antireflux.
Manometric s-a constatat ca viteza medie a undei peristaltice proata este in relatie inrs proportionala cu seritatea esofagitei. Media procentajului undelor tertiare creste progresiv cu intensitatea esofagitei. Leziunile minime sau moderate ale mucoasei esofagiene creeaza o iritatie ce antreneaza contractii spastice ale esofagului, in timp ce leziunile sere determina scaderea sau chiar pierderea contractilitatii musculaturii esofagiene cu expunerea prelungita la acid a mucoasei esofagiene, ceea ce agraaza esofagita; astfel cercul vicios se inchide.
Alterarile motorii sunt mai intense in 1/3 inferioara a esofagului, acolo unde si modificarile inflamatorii sunt mai intense. in unele cazuri cu leziuni incipiente acestea se pot remite dupa tratamentul specific.

2. Ulcerul esofagian
Ulcerul esofagian este o complicatie mai putin obisnuita. Ulceratiile intalnite frecnt endoscopic sunt superficiale, interesand mucoasa si submu-coasa. Un mic procentaj (2-5) din acestea pot progresa spre ulceratii profunde, interesand si peretele muscular al esofagului. Acestea pot perfora sau penetra in structurile din jur. Manifestarea clinica cea mai frecnta este prin dureri intense si continue, dar se poate manifesta si cu hemoragii brutale importante, tulburand grav echilibrul hemodi-namic.


3. Stenoza esofagiana si esofagul scurt

Stenoza esofagiana se constituie in urma progresiei dincolo de mucoasa a leziunilor inflamatorii interesand si stratul muscular si chiar tesuturile periesofagiene. Vindecarea determina diferite grade de fibroza. Aceasta apare initial in submucoasa, dar tinde sa intereseze musculatura si tesuturile incinate. Contractia fibrelor de colagen din cicatricea peretelui produce ingustarea circumferentiala ce reduce lumenul, iar cea longitudinala duce la o scurtare de dirse grade a esofagului.


Scurtarea esofagului secundara refluxului patologic poate apare si in absenta stricturii.
Pacientul va incepe sa prezinte deficiente de deglutitie pentru solide cand lumenul esofagului se reduce la 11 mm. Multi pacienti constata o diminuare a pirozisului concomitent cu aparitia disfa-giei. Stricturile esofagiene sunt de trei tipuri. Cele mai multe sunt de 1-2 cm lungime, localizate la nilul jonctiunii esofago-gastrice. Mai putin frecnte sunt stricturile lungi, care intereseaza 1/2 distala sau jumatatea esofagului. A treia varietate o constituie structurile scurte situate in portiunea mijlocie sau superioara a esofagului toracic. Prezenta unor structuri benigne situate in portiunea mijlocie sau superioara a esofagului la pacientii cu reflux gastro-esofagian trebuie sa atraga atentia asupra unui esofag Barrett, deoarece stricturile apar deasupra jonctiunii scuamo-cilindrice (16).
Scopul instigatiilor unei structuri este pe langa confirmare si localizarea ei precizarea etiologiei cu excluderea malignitatii.
Examenul baritat este cea mai disponibila metoda de evaluare, dar insuficienta pentru a evidentia si leziunile de esofagita. Gradul de stenoza nu poate fi apreciat corect radiologie, deoarece ingustarea lumenului este data de doua elemente: reactia inflamatorie datorita episodului acut de esofagita si dirse grade de fibroza care au rezultat dupa episoadele anterioare de reflux. Stenozele, chiar moderate, evidentiate radiologie reprezinta un stadiu avansat de evolutie a esofagitei.
Endoscopia poate realiza toate obiectile. Endo-biopsiile prelevate si sub stenoza dupa entuale dilatatii vor preciza natura stenozei. Gravitatea structurii poate fi clasificata endoscopic, dupa gradul de rezistenta intalnit in timpul dilatatiilor. Se considera ca strictura este usoara cand se percepe o rezistenta minima la trecerea dilatatorului, strictura moderata cand este necesara o dilatatie mai sera, dar nu excesiva; strictura este sera cand
sunt necesare dilatatii energice, acestea fiind asociate cu o ingrosare a peretelui esofagian si importanta inflamatie periesofagiana.
Aparitia stenozelor ca si a celorlalte complicatii atesta insuficienta tratamentului medical si pune problema tratamentului chirurgical antireflux.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala a esofagului:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai