Boala de reflux se manifesta cu un spectru larg de simptome, cele mai frecvente sunt insa pirozi-sul, regurgitatiile acide, durerile epigastrice, eructa-tiile si hipersialoreea.
Simptomele considerate clasice sunt pirozis-ul si regurgitatiile.
Pirozis-u\\ ca si hipersialoreea sunt efectele acidului din secretia gastrica asupra mucoasei esofa-giene. Este cel mai obisnuit simptom, dar trebuie mentionat faptul ca poate apare si in alte
tulburari gastro-intestinale.
Regurgitatiile continutului esofagian in faringe pot fi asociate cu p/roz/s-ul sau pot aparea izolat, in boala de reflux, materialul refluxat este acru, in contrast cu gustul (bland) al regurgitatiilor din acha-lazie, unde mancarea nu a intrat in stomac. Un gust amar al refluxatului indica prezenta bilei, ceea ce sugereaza un reflux duodeno-gastric concomitent.
Durerile epigastrice si greturile, daca se asociaza cu alte simptome de reflux, sunt determinate de un reflux duodeno-gastric patologic ori de o evacuare gastrica dificila. Este importanta recunoasterea acestui fenomen (mai ales cand se preconizeaza o chirurgie antireflux), deoarece altfel pacientul va continua sa sufere chiar dupa suprimarea refluxului gastro-esofagian.
Eructatiile si balonarile sunt in principal simptome gastrice sugerand o distensie secundara aero-fagiei sau o intarziere de evacuare gastrica. Pot fi acompaniate de o relaxare a musculaturii gastrice care sa determine o distensie vizibila.
Cel mai adesea aceste semne clinice semnalate postprandial au si un caracter postural. Apar in pozitia de decubit si in pozitia aplecata sau ghemuita si sunt ameliorate in ortostatism.
Pe langa aceste simptome sugestive pentru boala de reflux, anamneza poate descoperi si alte acuze, considerate semne de "alarma\" (4, 5), care trebuie sa atraga atentia fie asupra aparitiei complicatiilor, fie asupra existentei unei alte patologii. Acestea vor impune de la inceput investigatiile. Simptomele de "alarma\" sunt varsaturile, disfagia, hematemeza, anemia, pierderea ponderala.
Boala de reflux mimeaza uneori afectiuni respiratorii, deoarece materialul refluxat poate fi aspirat in arborele respirator si poate cauza
spasm larin-gian cu
tuse spasmodica nocturna sau pneumopatie de aspiratie. De asemenea, se estimeaza ca aproape 60% din astmatici au un reflux gastro-esofagian patologic.
Dureri toracice cu caracter anginos, denumite chiar "dureri toracice necardiace\" sunt destul de des semnalate de pacient. Anamneza poate constata si simptome clasice de reflux, care nu sunt insa remarcate de pacientul ingrijorat de intensitatea durerilor toracice.
Aproape 50% din pacientii cu angiografii coronariene negative au un reflux gastro-esofagian patologic. Exista si situatii de concomitenta a acestor afectiuni ce trebuie suspectate, mai ales cand angina raspunde greu la tratament.
Examenul fizic al bolnalui cu boala reflux nu consemneaza nici un element specific. Clinicianului ii pot atrage atentia in timpul anamnezei aerofagia, eructatiile sau raguseala. Multi pacienti cu boala de reflux sunt obezi, iar unii pot semnala pierdere ponderala, daca refluxul se complica cu stenoza (7, 11).
