Descoperirea in microorganisme de endonucleaze de restrictie, cunoscute ca enzime de restrictie, faciliteaza manipularea recombinarii ADN-ului. Fiecare enzima recunoaste o secventa scurta specifica in ADN-ul dublu-helicoidal, tipic de la 4 la 8 perechi de baze (pb), si cliveaza ADN-ul la acest nivel. Sunt cunoscute sute de enzime, fiecare recunoscand o secventa ADN unica (ura 65-5). De exemplu, o enzima (Haelll) ce recunoaste doar secvente in lungime de 4 pb, cliveaza secventa 5\' -GGCC-3\'. Specificitatea enzimei de restrictie pentru o secventa este o unealta importanta in disectia genoamelor largi. Cind ADN-ul uman este lizat cu o enzima de restrictie particulara, sute de mii de fragmente de ADN sunt generate intr-o maniera reproduc-tibila, care poate ria de la cate perechi de baze la mii de perechi de baze in lungime, depinzand de enzima folosita. Cu ajutorul enzimelor de restrictie multiple este posibil a defini o harta detaliata a locurilor de clire a enzimelor de restrictie pentru un anumit segment de ADN. Enzimele care taie ADN-ul nu pot fi folosite in mod frecvent pentru a prepara harti de ADN pe distante de megabaze. Asa cum este descris mai jos, riatii in secventele locurilor de clire pot arata un polimorfism sau mutatii in genomul uman.
Copyright © 2008 - 2025 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor