mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Tratamente pentru diferite boli
Index » Boli si tratamente » Tratamente pentru diferite boli
» Guta

Guta







Guta este un tip de artrita caracterizata printr-un meolism anormal al purincior (rezultate din degradarea proteinelor). Acidul uric este produsul final realizat prin descompunerea compusilor purinei. Guta afecteaza adesea degetul mare de la picioare, dar si gleznele, genunchii, coatele, mainile si incheieturile mainilor.
Debutul bolii este tipic, in mod brusc, in mijlocul noptii. Durerea din incheietura afectata este ascutita, persistenta. incheietura se umfla si este dureroasa la pipait iar pielea de deasupra incheieturii devine rosie sau purpurie. Miscarea incheieturii sau apasarea ei maresc mult durerea. Dupa faza acuta, cand durerea si inflamatia cedeaza, pielea de deasupra incheieturii are tendinta de a se coji si iocul prezinta mancanmi. Febra, pierderea poftei de mancare, problemele gastro-intestinale si ecuarea scazuta a urinei sunt comune in perioada acuta a bolii.


Guta pare sa se raspandeasca din ce in ce mai mult. Este mai frecventa la barbati decat la femei. Majoritatea cazurilor de guta la barbati apar dupa rsta de 35 de ani. Numai 5% din cazuri sunt femei. La barbati, rsta maxima de instalare este de 45 de ani. Femeile cu guta sunt indeosebi trecute de menopauza. Guta tinde sa se transmita in familie. Mecanismul poate fi acela al unei incapacitati familiale sau genetice de a excreta eficient acidul uric, la care se asociaza un aport prea crescut de purine. Nivelurile ridicate de acid uric au ca rezultat depuneri de cristale de acid uric in tesuturi, in jurul incheieturilor, in piele si in tesutul rinichilor. Aceste mase solide de urati sunt numite tofi si sunt cauza inflamatiilor, degenerarii cartilajelor si cresterii in exces a tesutului fibros sau osos, caracteristic gutei.


TRATAMENT

1. Controlul greutatii corporale este extrem de important in lupta cu guta. Multi oameni care au prima criza de guta la mijlocul vietii sunt supraponderali. Uratul din sange creste greutatea corporala, de asemenea. O persoana cu guta trebuie sa aiba intre 10 si 15% sub greutatea corporala normala. Reducerea greutatii trebuie facuta gradat intrucat scaderea ei brusca poate induce atacuri acute ale gutei. Postul, chiar si pentru o perioada scurta de timp, duce la cresterea marcata a uratului din plasma (o sare a acidului uric); Nu postiti,


daca aveti guta.

2. De un real folos in tratamentul gutei s-a dovedit folosirea de lichide in cantitate mare pentru ca ajuta la eliminarea acidului uric si opreste distrugerea lenta a rinichiului. Sunt recomandati doi litri de apa pe zi, intre atacurile acute. Pietrele de la rinichi (urolitiaza) sunt intalnite adesea la pacientii care au guta. Circa doua treimi de acid uric produs zilnic este excretat de rinichi, treimea ramasa este rsata in intestine.
Aproximativ 20% din pacientii care sufera de guta au pietre la rinichi; incidenta pietrelor creste o data cu cresterea nivelului de acid uric. Pietrele sunt formate din acid uric pur la 84% dintre pacientii cu guta; acid uric si oxaiat de calciu la 4% dintre pacienti si oxalat de calciu sau fosfat la 12%.
O dieta bogata in glucide nerafinate si scazuta in proteine si grasimi poate fi de ajutor. O dieta bogata in glucide tinde sa creasca excretia de acid uric, in timp ce o dieta bogata in grasimi nu numai ca reduce excretia, dar poate provoca chiar un atac de guta. Aceasta se intampla indiferent de saturatia grasimilor. in Japonia, incidenta gutei a crescut o data cu cresterea cantitatii de proteine consumate. Proteina animala este, dupa toate estimarile, extrem de tamatoare. Lordul Ho-ratio Nelson si-a ameliorat guta printr-o dieta vegetariana. Acidul uric este produsul final al meolismului compusilor purinici. O dieta scazuta in purina, produce o scadere a uratilor plasmatici si a fost timp de multi ani o parte esentiala a tratamentului obisnuit pentru guta. Folositi o dieta scazuta in purine. Alimente bogate in purine: ficatul, rinichii, creierul, inima, momitele de vitel, midiile, sardinele, extractul de carne, supa de carne (consomme), sosurile, icrele de peste, heringul.
Alimente moderate in continutul de purine: pestele (mai putin cel de sus), alte preparate din peste, carne, carne de pasare, drojdia, linte, produse de panificatie integrale, fasole, mazare, sparanghel, conopida, ciuperci, spanac, faina de orez.
Alimente continand cantitati de purina neglijabile: legumele, fructele, laptele, branza, ouale, produse de panificatie rafinate, produse cerealiere.
Carbunele s-a dovedit de ajutor in tratamentul gutei. Comprese cu carbune pot fi aplicate la incheietura bolna. Carbunele poate fi luat si pe cale orala, putand scadea nivelul de acid uric in limfa. Doza zilnica este de 12-l6 lete. Compresele fierbinti de cate 15 minute la fiecare trei ore, pot usura durerea. Unele persoane au rezultate mai bune cu aplicatii reci. Folositi oricare solutie, daca obserti ca are efect mai bun pentru cazul dumneavoastra. In timpul atacurilor acute, tineti incheietura afectata ridicata si odihnita, cat de mult posibil. Majoritatea pacientilor nu pot suporta nici greutatea pijamalelor pe incheieturi. Orice bautura alcoolica este contraindicata in guta. Alcoolul nu numai ca creste productia de urati, dar inhiba si excretia renala a uratilor. Un grup de pacienti carora li s-a dat o masa bogata in purine au inregistrat un nivel ridicat de urati in limfa, de 1,3 pana la 3,3 mg/dl. Cand aceeasi masa a fost luata cu o bautura alcoolica, nivelul uratilor in limfa a fost de 2 pana la 6,1 mg/dl.


Colchicina este medicamentul prescris in mod obisnuit in cazul gutei. Efectele secundare ale colchicinei sunt greata, voma, crampele, diareea, caderea parului, scaderea activitatii ma-duvei osoase care duce la anemie, scaderea leucocitelor si trombocitelor, tamarea ficatului. Majoritatea pacientilor pot fi tratati fara a folosi agenti farmacologici. Folosirea mai multor medicamente atrage dupa sine un nivel mai ridicat al acidului uric in limfa. Studiul Framingham a aratat ca 50% din cazurile noi de guta au fost diagnosticate in timp ce pacientilor li se administra tiazida (un diuretic) sau acid etacrinic, un diuretic puternic. Penicilina, clorura de tiamina, vitamina B12, insulina, acidul folie, medicamentele pe baza de sulfati, tartrat de ergotamina, diureticele pe baza de mercur si tiazidele au fost implicate ca factori favorizand in instalarea gutei. Evitati folosirea oricarui medicament. In mod evident, implicatiile luarii de medicamente nu se opresc aici. . Evitati folosirea in exces a drojdiei intrucat aceasta duce la cresterea excretiei de acid uric. Adaosurile alimentare folosite ca agenti aromatizanti, precum si drojdia pentru copt, vor face sa creasca nivelul acidului uric in sange. . S-a constatat ca impachetarile cu namol cresc considerabil cantitatea de acid uric eliminata prin piele. Uneori procentajul de acid uric din transpiratie a atins lori egale sau le-a depasit pe acelea din sange. Dupa cum s-a aratat, se pare ca pielea poate extrage acidul uric din sange.
. O baie de parafina, zilnic, poate ajuta mult bolnavilor de guta. Folositi un cazan dubiu sau un s suficient de mare, in care sa poata fi introdusa incheietura bolna. Umpleti-l cam 2/3 cu parafina, adaugand intre 250 si 500 ml de ulei mineral pentru fiecare 2,25 litri de parafina. Parafina se topi prin incalzire. La temperatura parafinei de 51,6-57,2°C scufundati foarte repede in parafina incheietura bolna, retragand-o imediat. Repetati scufundarea de mai multe ori ingaduind parafinei sa se raceasca si sa se intareasca putin intre scufundari. Cand ati obtinut un strat gros de parafina, scufundati incheietura in parafina si tineti-o acolo timp de 30 de minute. Parafina poate fi curatata dupa aceea si reintrodusa in cazan.
14. Au existat mai multe rapoarte stiintifice, in literatura medicala, despre folosirea cireselor in cazurile de guta. Un grup de pacienti suferinzi de guta au consumat zilnic cate un sfert de kilogram de cirese proaspete sau conserte. Nivelul acidului uric din sange a scazut si nu s-a inregistrat nici un atac de guta. Au fost folosite visine, cirese salbatice, "Regina Ana\" sau "Black Bing\". Un pacient satul sa tot manance cirese a inceput sa bea sucui din cutiile cu cirese obtinand un rezultat similar. Am primit informatii ca s-au obtinut succese si prin administrarea unei linguri de concentrat de cirese pe zi. Daca aiegeti rianta cireselor la cutii, borcane etc. folositi-le pe acelea preparate cu apa. Majoritatea produselor sunt bogate in zahar si in alti aditivi.
15. Exista unele statistici in care se afirma ca guta poate avea si o componenta alergica. Un sindrom asemanator a fost remarcat la o persoana care consuma cantitati mari de iapte. Cand laptele a fost indepartat din dieta sa, simptomele au disparut. Un raport medical din 1977 a aratat ca trei cazuri de guta au fost legate de consumul excesiv de rosii. O pacienta care se hranea practic numai cu castraveti si rosii a inceput sa aiba simptome de guta.
16. Supraalimentarea poate induce guta. In timpul celor doua razboaie mondiale, in unele tari din Europa, guta nu era cunoscuta. Totusi, era extrem de rara in Germania, la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Pare sa dispara in perioadele in care scad ratiile alimentare.
17. Directa tamare a unei incheieturi poate provoca un atac acut. Evitati orice trauma provocata vreunei incheieturi la care s-a instalat guta.
18. Radacina de tataneasa sau frunzele amestecate cu apa folosite pentru compresa pot ameliora durerea de guta. imprastiati pe o coala de sugati sau pe o tesatura din bumbac o cantitate suficienta, cat sa se poata aplica pe o suprafata mul: mai mare decat cea a regiunii afectate. Aplicati pe zonele dureroase in timpul noptii sau timp de cate ore.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor