Parazitul coccidian Cryptos-poridium a fost recunoscut in ultimul deceniu ca o cauza a bolii diareice la om, la persoanele imunocompetente, dar in special la persoanele cu SIDA sau alte forme de imunodeficienta.
Ciclul biologic si epidemiologie Infectia se produce prin consumul de oochisturi, care se dechisteaza pentru a elibera sporozoiti, care la randul lor patrund si infecteaza celulele epiteliului intestinal. Dezvoltarea ulterioara are loc atat prin ciclul asexuat, cat si prin ciclul sexuat, care produc formele capabile de infectare a altor celule epiteliale si de formare a oochisturilor, care sunt eliminate in scaun. Speciile de Cryptospo-ridium infecteaza unele animale, putand fi transmise de la animalele infectate la om. Oochisturile eliminate in fecale sunt infectioase, astfel incat transmiterea interumana are loc in centrele de ingrijire zilnica, in randul personalului de curatenie si al personalului medical. Ca si giardioza, transmiterea hidrica este cauza infectiilor la calatori si a epidemiilor cu sursa comuna. Oochisturile sunt destul de rezistente si nu sunt distruse prin clorinarea obisnuita a apei.
Fiziopatologie Celulele epiteliale intestinale adapostesc parazitul intr-o vacuola intracelulara, modalitatile prin care este provocata
diareea secretorie fiind necunoscute. La
biopsie nu se observa nici o modificare anatomopatologica caracteristica. Distributia infectiei poate fi parcelara la nilul sediului principal al infectiei, adica in intestinul subtire. La unii pacienti, Cryptosporidium a fost gasit in faringe, stomac si in intestinul gros, fiind prelevat si din tractul respirator, cu toate ca patoge-nicitatea infectiei pentru epiteliul respirator uman nu a fost dodita. Afectarea tractului biliar poate produce stenoza papilara, colangita sclerozanta sau colecistita.
Manifestari clinice Infectiile asimptomatice se pot intalni atat la gazda imunocompetenta, cat si la imunodeprimati. La gazda imunocompetenta, simptomele apar dupa o perioada de incubatie de aproximativ o saptamana si constau in principal din
diaree apoasa, nesanguinolenta, uneori in asociere cu dureri abdominale, greata, anorexie,
febra sau pierdere ponderala. La acesti bolnavi, boala se remite de regula dupa 1 -2 saptamani, in timp ce la gazdele imunodeprimate, si mai ales la cei cu SIDA, diareea poate fi cronica, persistenta si deosebit de profuza, ducand la depletii hidroelectrolitice clinic semnificati. Volumul scaunelor poate fi cuprins intre 1 si 25 l/zi. Pierderea ponderala, emacierea si durerile abdominale pot fi sere. Interesarea tractului biliar se poate manifesta sub forma unei dureri in epigastru sau in hipocondrul drept.
Diagnostic De obicei, evaluarea incepe cu examenul copro-parazitologic pentru evidentierea oochisturilor, cu diametrul de 4-5 [im si care sunt mai mici decat stadiile fecale ale majoritatii celorlalti paraziti. Decelarea este sporita prin examinarea scaunului (obtinut din mai multe zile) prin mai multe tehnici de colorare, incluzand variante modificate ale coloratiei pentru germeni acid-alcoolo-rezistenti, coloratiile directe imunofluorescente si evaluarile imunoenzimatice. Daca este eliminat un numar redus de oochisturi, prin metoda de flotatie in sucroza Sheather se concentreaza oochisturile pentru examinare. Criptosporidiile se pot, de asemenea, identifica prin microscopie optica sau electronica, pe suprafetele apicale ale epiteliului
intestinului subtire si, mai putin frecnt, ale intestinului gros, obtinute prin biopsie.
TRATAMENT
Pana in prezent, nu a fost identificat nici un agent chimio-terapeutic eficient impotriva Cryptosporidium, desi paro-momicina (500-750 mg de 4 ori pe zi) poate fi partial eficienta la unii pacienti infectati cu HIV. Tratamentul consta in masuri suporti, tratament cu echilibrare hidroelectrolitica si in administrarea de agenti antidiareici. Obstructia tractului biliar poate necesita papilotomie sau amplasarea unui tub in T. Prenirea necesita minimalizarea expunerii la oochisturile infectante din materiile fecale umane sau animale.
