mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
chirurgie si recuperare chirurgicala


Ocluzii intestinale
Index » Abdomenului acut chirurgical » Ocluzii intestinale
» Forme clinice

Forme clinice







Varietatea cauzelor de ocluzie realizeaza multiple forme clinice: evolutive, topografice, etiopato-genice si anatomo-clinice si forme particulare.
Evolutive
Ocluziile acute apartin localizarilor inalte si strangularilor. Debuteaza cu rsaturi precoce si masive ce realizeaza mari dezechilibre hidro-ionice si tulburari circulatorii ce duc la exacerbarea florei intestinale si la soc. Ischemia ansei strangulate poate ajunge la necroze, perforatie si peritonita.
Ocluziile cronice apar in caz de obstacole incomplete: tbc, scleroze, tumori si debuteaza cu greata, rsaturi, diaree alternand cu constipatie, dupa care apar distensia abdominala, scadere ponderala, anemie si hipoproteinemie. Examenele radio-logice evidentiaza distensia permanenta a anselor suprajacente si precizeaza diagnosticul.


Subocluzia este o ocluzie cronica cu evolutie mai rapida. Se manifesta prin colici de intensitate medie, distensie abdominala, rsaturi si intreruperea incompleta a tranzitului. Explorarile radiologice evidentiaza imagini hidro-aerice reduse, iar examenele cu bariu silesc locul si natura obstacolului. Aici se incadreaza sindromul Konig produs in urma unor stenoze incomplete de intestin, care evolueaza cu colici abdominale intense si garguimente urmate de calmarea fenomenelor si emisiune de scaun si gaze (. 4).
Ocluziile atipice nu au o simptomatologie completa predominand unul din semnele principale. De cele mai multe ori diagnosticul se sileste tardiv (ocluzii neglijate).
Topografice
Ocluzia inalta, localizata pana la unghiul Treitz sau primele anse jejunale, debuteaza, de obicei, brusc prin rsatura cu aspect de staza gastrica sau bilioasa si cu durere, uneori vie. Poate fi rezultatul unui volvulus gastric, a unui calcul biliar migrat in duoden, a unei hernii paraduodenale sau a unei strangulari extrinseci a duodenului sau primelor anse jejunale. Rasunetul asupra starii generale este rapid prin dezechilibrele hidro-ionice pe care le genereaza (19, 31, 49, 52, 54, 78, 94). Abdomenul nu este meteorizat, iar tranzitul se mentine. Radiologie, nu apar semne specifice, uneori putand identifica 1-2 imagini hidro-aerice localizate central. Chiar o singura imagine hidro-aerica, asociata cu simptomatologia de mai sus precizeaza diagnosticul (. 5).

Ocluzia joasa este precedata de tulburari de tranzit si uneori de jena dureroasa. Cand apare, durerea este de intensitate riabila in raport de mecanism - obturare sau strangulare. intreruperea tranzitului se instaleaza de la inceput, distensia abdomenului este in raport de locul si mecanismul ocluziei, iar rsatura apare tardiv si are aspect fecaloid. Explorarea radiologica arata imagini hidro-aerice mari, de tip colonie sau ileal.
Ocluzia intestinului subtire poate evolua ca o ocluzie inalta sau joasa, in raport de locul obstacolului produs prin calcul, bride sau volvulare (30, 45, 49, 52). Debuteaza cu dureri, rsaturi, distensie abdominala centrala si imagini hidro-aerice cu diametrul vertical redus, situate periombilical, pe flancuri, in fosa iliaca dreapta sau in hipocondrul drept, luand aspectul unor "tuburi de orga\". Ele sunt cu atat mai numeroase cu cat obstacolul este mai jos situat. in decubit lateral apar in "trepte de scara\", situate inaintea coloanei vertebrale. Irigografia umple rapid cadrul colic, incercuind ansele dilatate, fiind de un real folos in precizarea sediului ocluziei (. 6).

Ocluzia colonului este o ocluzie joasa, cu debut progresiv si insidios, cauzata, de cele mai multe ori de prezenta tumorilor maligne si mai rar de volvu-lari sau strangulari pe segmentele mobile (transvers, sigmoid). Oprirea tranzitului de gaze si materii fecale apare de la inceput, rsaturile se instaleaza tardiv si au aspect fecaloid, distensia abdominala este pe flancuri mai intensa in fosa iliaca dreapta si se mentine ca atare daca lvula ileo-cecala este competenta si numai in caz de incompetenta a acesteia distensia apare si central. Starea generala este mult timp conserta. Radioscopia abdomenului arata imagini hidro-aerice largi, boselate, dispuse in cadrul colonie, iar clisma baritata poate identifica locul obstacolului.

Etiopatogenice si anatomo-clinice
Ocluzia paralitica apare dupa interventii laborioase, infectii peritoneale initiale sau postoperatorii, intoxicatii diverse sau alte afectiuni, prin dezechilibre simpatico-parasimpatice, cu predominenta simpatica. Evolueaza cu distensie abdominala mare, rsaturi ce cresc cantitativ si cu intreruperea totala a tranzitului interstinal. Durerea este mascata in raport de cauza ocluziei. Imaginile hidro-aerice sunt centrale, se instaleaza precoce, la care se pot asocia si alte semne (pneumoperitoneu, colectii peritoneale), iar starea generala se altereaza lent (1, 26, 55, 85, 89).
Ocluzia prin obstructie este precedata, de cele mai multe ori, de o suferinta cronica (tumori) si de tulburari de tranzit (9, 39, 61, 88). Debutul se face cu dureri mai putin intense ce se continua cu "colici de lupta,,. Varsaturile pot apare de la inceput si pot fi bilio-intestinale sau chiar fecaloide in raport cu sediul ocluziei; meteorismul evolueaza lent; tranzitul poate sa nu fie intrerupt de la inceput, iar starea generala se altereaza treptat. La examenul radiologie se constata, initial distensia anselor si mai tarziu apar si imagini hidro-aerice (. 7).
Ca forme particulare descriem:
- "ileusul\" biliar determinat de patrunderea unui calcul cular in tractul digestiv printr-o fistula coledoco-duodenala si mai rar colecisto-gastrica.
Calculul se poate opri mai frecvent in duoden (sindromul Bouveret), la unghiul Treitz, sau in ileonul terminal si mai rar in jejun, relizand forma de ocluzie inalta sau joasa (44, 52, 54, 78). in cazul sindromului Bouveret, semnele de ocluzie inalta se instaleaza in etape succesive reprezentate de colici biliare, febra si subicter, corespunzatoare formarii fistulei bilio-digestive, dupa care fenomenele se atenueaza pentru ca, dupa scurt timp, sa apara colici intestinale urmate de sindromul ocluziv. Examenul radiologie poate evidentia, uneori, calculul;


- ocluzia prin cancer colonie este mai frecventa la colonul stang, cancerele de colon drept fiind mai putin ocluzive. Debutul este progresiv, marcat de balonare ce progreseaza treptat si insotita de dureri ce devin paroxistice. in antecedente, se constata pierdere ponderala, distensii insotite de crize dureroase si urmate de debaclu de materii si gaze sau de alternanta constipatie-diaree. Examenul clinic constata distensia abdominala in cadrul colonie sau generala, elastica si timpanica, tuseul rectal poate evidentia, uneori, tumora, iar irigografia localizeaza obstacolul.
Ocluziile prin cancer de colon drept se instaleaza mai lent, iar examenul clinic poate palpa tumora (9, 25, 39, 48, 53, 67, 88).
Ocluzie prin stangulare debuteaza brusc, cu dureri violente, atroce, paloare, transpiratii, anxietate, hipotensiune arteriala si stare de soc. Distensia abdominala apare de la inceput, este centrala sau asimetrica, localizata, sub tensiune (s. von Wahl) ca expresie a dilatarii paralitice reflexe iar, uneori, se poate constata aparare sau chiar con-tractura. Varsaturile sunt precoce, la inceput reflexe, cu aspect bilios si in cantitate mica, apoi fecaloide. in raport de localizare, tranzitul este intrerupt precoce in ocluziile joase, mai ales pentru gaze, sau mai poate avea 1-2 scaune in localizarile ileale. Starea generala se altereaza rapid. La examenul radiologie ansele sunt destinse in hipocondrul si flancul stang (in ocluziile inalte), iar la scurt timp apare imaginea "in potcoa\" ca expresie a ansei strangulate pline cu lichid.
Se descriu urmatoarele forme anatomo-clinice:
- volvulusul intestinului subtire are la baza torsiunea ansei in jurul axului scular mezenteric, de cele mai multe ori pe bride congenitale, inflamatorii, postoperatorii sau pe un diverticul Meckel. Ea poate fi partiala sau completa, realizand o rotatie de 360° sau mai mult (45, 61, 76, 88). Simptomatologia debuteaza cu durere brusca, violenta, profunda, localizata paravertebral. Distensia abdominala initiala este simetrica, localizata periombilical sau sub-
ombilical, sau poate fi asimetrica, localizata lateral si prezinta triada von Wahl: meteorism timpanic, re-nitent si imobil. Se constata aparare sau chiar contractura, localizate, si uneori ascita. Examenul radiologie arata una sau mai multe imagini hidro-aerice etajate;
- in volvulusul partial, simptomatologia este mai estompata, durerea vie, initiala, fiind inlocuita prin colici ce evoca o criza biliara sau o torsiune de anexa, rsaturile sunt rare, oprirea tranzitului inconstanta dar cu meteorism prezent in zona afectata;
- volvulusul sigmoidian (colonul ileo-pelvian) este cel mai frecvent si, de obicei, este precedat de colici sau chiar crize subocluzive ce se pot intinde pe perioade mai lungi de timp. Debutul este brusc, cu durere vie in fosa iliaca stanga, distensie abdominala asimetrica - cu axul lung din fosa iliaca stanga in hipocondrul drept - tranzitul este intrerupt complet de la inceput, iar tuseul rectal poate simti, uneori spirala volvularii colonului. Radiologie se evidentiaza o imagine aerica in "omega\" sau in "tea, de pusca\", iar clisma baritata se opreste la jonctiunea recto-sigmoidiana (7, 10, 77).
- inginatia intestinala se intalneste la toate rstele dar cu predilectie la nou-nascut si la copil (61, 69, 88).
a) La sugar poate fi cauzata de polipi, enterite, tuse convulsi, ascarizi, traumatisme, limfadenite mezenterice. Sugarul prezinta crize dureroase (isi freaca picioarele si tipa), este agitat, palid si prezinta rsaturi, cu perioade scurte de acalmie cand se poate palpa tumora de inginatie. Mai tarziu, la tuseul rectal apare sange pe manusa (s. Ombre-danne). Clisma baritata precizeaza diagnosticul prin evidentierea imaginii "in cocarda\" - data de capetele cilindrilor de inginare - si este si o metoda terapeutica de dezinginare, dar numai sub 6 ore de evolutie. Peste acest interl sau in caz de ineficienta a clismei baritate, se opereaza.
b) La copilul mic, inginatiile sunt mai rare, recunosc acelasi cauze si evolueaza sub mai multe forme:
- forma acuta - ca si la sugar;
- forma subacuta incepe cu dureri in fosa iliaca draepta, greturi, rsaturi, uneori alternanta de con-stipatie si diaree, la palpare se simte tumora de inginatie, iar la tuseul rectal apare sangev(tardiv);
- forma cronica se caracterizeaza prin inginare incompleta ce evolueaza cu dureri persistente, timp de zile sau chiar saptamani, balonare si diaree, suspectand o tuberculoza intestinala. Clisma baritata precizeaza diagnosticul.
c) La adulti, cauzele cele mai frecvente sunt reprezentate de polipi intestinali, mioame, diverticul Meckel si ascarizi, iar localizarea este, de obicei, ileo-cecala. Evolueaza cu forme acute, subacute si cronice, asemanatoare celor de mai sus:
- forma acuta debuteaza brusc, cu durere intensa urmata de colici de lupta, rsaturi, oprirea tranzitului si distanta abdominala ce creste treptat. La persoane slabe se poate palpa tumora de inginatie, iar irigografia sileste diagnosticul si poate realiza chiar dezinginarea;
- forma subacuta se manifesta prin crize sub-ocluzive dureroase, paroxistice cu durata de ore-zile, urmate de perioade de acalmie, evoluand ca o stenoza intestinala. Mai rar se intalneste triada: tumora + hemoragie + imagine radiologica;
- forma cronica se instaleaza treptat, cu perioade de constipatie-diaree, scaune sanghinolente, meteorism moderat urmate de perioade de remi-siune dupa care simptomele reapar. Explorarile radiologice precizeaza diagnosticul.
Ocluzia prin hernie interna se produce prin strangularea unei anse in fosetele para- sau retro-cecale, in hiatusul Winslow si mai rar in alte orificii (parasigmoidiene, paraduodenale). in prima situatie, la semnele de ocluzie se asociaza prezenta unei tumori pastoase in fosa iliaca dreapta, dureroasa la palpare. in strangularea prin hiatusul Winslow, durerea este dramatica, rsaturile inco-ercibile, iar in epigastru se palpeaza o bolta mediana, ce impinge stomacul anterior.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Abdomenului acut chirurgical:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai