Cauzele ocluziilor sunt variate si presupun interventia unor mecanisme foarte complexe.
a) Ocluziile dinamice sau functionale (mai corect) recunosc cauze multiple ce produc dezechilibre simpatico-parasimpatice dominate de pareze sau
spasme ale musculaturii netede intestinale, fara existenta vreunui obstacol (31, 32, 33, 60, 61). Ele pot fi produse prin:
- traumatisme diverse: cranio-cerebrale, toracice, abdominale, fracturi osoase, interventii operatorii (31, 75, 76);
- infectii abdominale (peritonite, abcese colecis-tite, apendicite, pancreatite, genitale), retroperito-neale (celulite, flegmoane perirenale), toracice (abcese, pneumonii) sau generalizate (septicemii, septicopiohemii) (90);
- afectiuni vasculare precum:
tromboza portala,
infarctul entero-mezenteric,
flebita venei cave inferioare,
hemoragii digestive sau peritoneale, rupturi de anevrisme abdominale etc. (27, 29, 60, 90);
-
tulburari meolice simple sau in cadrul socului, ce duc la dezechilibre hidro-electrolitice (hiponatremie si hipokaliemie), azotemie, carente de acid pantotenic sau tiamina, hipoxie, deshidratare etc. (55, 58, 70);
- afectiuni diverse reprezentate de
colici (renale, salpingiene, biliare), torsiuni de organe (ovar, testicol), porfirinemie (27, 75, 88);
- intoxicatii profesionale,
toxicomania si
droguri cu actiune atropinica sau antirezerpinica (65, 58).
b) Ocluziile prin obstructie (obturare) pot apare prin:
- leziuni parietale intestinale congenitale (atrezii, aplazii, stenoze), leziuni inflamatorii nespecifice sau specifice (tbc, boala Crohn), leziuni traumatice sau postoperatorii (hematoame, cicatrici stenozante), prin
tumori benigne sau maligne, sau postradio-terapie (27, 66, 69);
- corpi straini intralumenaii reprezentati de cal-culi biliari, fecaloame, bariu, substante mucilagi-noase (laxative), ghem de ascarizi, stenturi diverse. La nou-nascut s-a descris ileusul meconial, in cadrul bolii fibrochistice (44, 54, 56, 59, 81, 92, 96);
- compresiuni extrinseci ale lumenului intestinal produse de tumori abdominale (ficat, pancreas, uter, ovar, mezenter) sau retroperitoneale (rinichi, ganglioni, anevrisme), de bride (postoperatorii, post-traumatice, inflamatorii sau congenitale ca in cazul diverticulului Meckel), peritonita incapsulata, sau de corpi straini ajunsi in peritoneu (comprese campuri) (22, 68, 69, 72).
c) Ocluziile prin strangulare intereseaza si vas-cularizatia segmentului afectat si se produc prin:
- lvulare, reprezentata de torsiunea ansei in jurul unui ax format de bride sau aderente inflamatorii, farizata de anomalii de rotatie sau de coalescenta sau de existenta unui mezou lung (3, 7, 10, 19, 38, 45);
- invaginatie, ce predispune telescoparea segmentului cranial in cel caudal, cu antrenarea me-zoului respectiv, ca urmare a unei hiperperistaltici intestinale produsa de diverse cauze: infectii, intoxicatii, stari alergice, iritatia nervilor locali, adeno-patie mezenterica, ascarizi, polipi, diverticul Meckel (4, 60, 75, 88, 91);
- strangularea lumenului intestinal si a unei portiuni din mezou, in diverse defecte parietale externe (hernii ale peretelui abdominal) sau strangulari interne (in fosete peritoneale, paraduodenale sau parasigmoidiene, hiatusul Winslow, brese me-zenterice postoperatorii sau traumatice, rupturi de diafragm, fanta Larrey) (35, 37, 49, 66, 73).
Mecanismul ocluziilor este foarte variat si in raport cu cauzele care le produc (13, 27, 76, 88).
a) Ocluziile functionale au la baza dezechilibrul simpatico-parasimpatic si paralizia musculaturii intestinale.
- Dezechilibrul simpatico-parasimpatic, de diverse cauze poate elua cu dominanata simpatica asa cum se intampla in cazul traumatismelor cranio-cerebrale, in faza initiala a socului, in bolile neuropsihice, in colici, torsiuni de organe si in hemoragiile interne si are drept consecinta inhibitia motilitatii intestinale urmata de distensie si acumularea de gaze si lichide, sau poate elua cu dominanta parasimpatica, asa cum se intampla in unele tulburari meolice (hipocalcemie), in faza tardiva a socului, in caz de denutritie sau deshidratare, in intoxicatii cu stricnina sau antirezerpinice cand se produce spasm intens si permanent cu distensia zonelor din amonte.
- Paralizia musculaturii intestinale realizeaza ileusul paralitic ce apare in cazul peritonitelor (legea Stockes), in sindroame toxico-septice, in diverse dezechilibre (hipoxie, hiponatremie, hipokalie-mie) sau in infarctul entero-mezenteric, cand, datorita lipsei de contractie intestinala, se realizeaza distensia lumenului anselor craniale cu acumulare de lichide si gaze ce nu mai progreseaza.
Mecanismul comun al ambelor componente ale ocluziei functionale consta in blocarea neuro-endocrina si autonoma a intregului tub digestiv sau numai a unor segmente ale sale cu producerea de spasme sau paralizii ce intrerup peristaltica intestinala normala.
b) Obstructia, prin prezenta obstacolului in lu-menul intestinal, produce interuperea tranzitului care se poate instala treptat sau brusc. Odata instalata obstructia, ansa craniala se destinde prin imposibilitatea de evacuare a continutului si prin acumulare de lichide si gaze. Initial, se produc contractii ale ansei craniale, pentru a invinge obstacolul subiacent dupa care ansa se destinde.
c) Strangularea produce atat intreruperea tranzitului cu distensia ansei craniale, cat si tulburari de vascularizatie (pana la suprimare), in teritoriu afectat. De multe ori, tulburarile circulatorii preced pe cele ale tranzitului sau le agraveaza, ca urmare a aparitiei tulburarilor trofice parietale ce pot merge pana la necroze si perforatii.
De fapt, intre diversele tipuri de ocluzii, nu exista o delimitare neta. Astfel, obstacolul antreneaza distensia anselor craniale prin acumularea de lichide si gaze, cu interesarea peretelui si a sistemului ners intestinal ce induce atonia, dupa cum ansele destinse, din ocluzia functionala, ingreunate prin secretiile acumulate in lumen, se pot cuda sau torsiona, realizand o ocluzie mecanica.
