Distensia ansei, ca urmare a obstructiei, indiferent de cauza, actioneaza asupra circulatiei parietale, la inceput, blocand circulatia de intoarcere, cu aparitia stazei noase si capilare urmata de
tulburari de permeabilitate. Drept urmare, are loc o extravazare de lichide in lumenul intestinal (spatiul III), in peretele
intestinului unde se produce edem si in peritoneu, aparand ascita. Aceasta extravazare de lichide duce la deshidratare si hipovolemie a organismului cu toate consecintele sale (1, 12, 26, 42, 51, 55, 69, 69, 76, 82, 89).
Pe primul apare setea, dar ingestia nu poate sa acopere cantitatea de lichide extravazate intrucat nu se mai face absorbtia intestinala. in acest fel,
lichidele adunate in lumenul intestinal din transudare, din ingestie si din secretia tubului digestiv (normal = 5-7 l/zi din care se absorb 98%) produc o mai mare distensie a ansei craniale care duce la
voma si tulburari respiratorii prin compresia diafragmului.
Varsatura agraaza si mai mult starea de deshidratare la care se adauga pierderea de electroliti (Na\\ K+, C~ si H+) ce duce la instalarea unor tulburari meolice.
Pe masura evolutiei fenomenelor, apar si tulburari de circulatie arteriala (in
ocluziile prin stangu-lare ele apar de la inceput) ce duc la instalarea unor zone de infarctizare, cu necroze parcelare sau intinse la care se adauga si schestrarea de sange in teritoriul capilar, agravand hipovolemia, ce produce tulburari de perfuzie ale organelor vitale si instalarea socului.
Ca atare,
hipovolemia devine o cauza esentiala in instalarea si evolutia unor pertubari biologice si clinice, reprezentate de deshidratare, hipotonie plas-matica, hemoconcentratie cu poliglobulie si hiper-leucocitoza, hipotensiune arteriala, tahicardie, tulburari hidro-electrolitice etc.
Pe de alta parte, flora intestinala din ansa oclu-zionata (in special flora anaeroba si germenii Gram-negativi) se exacerbeaza, formeaza gaze (agraaza distensia) si elibereaza
toxine (mai ales endo-toxine) care agraaza si mai mult socul ce devine complex.In urma actiunii conjugate sau succesi a acestor fenomene se produc o serie de perturbari ale homeostaziei si fiziologiei intestinului reprezentate de:
- tulburari de irigatie datorita distensiei anselor;
- tulburari de motilitate intestinala produse de obstacol;
- tulburari de absorbtie intestinala ca urmare a stazei;
- acidoza: initial respiratorie ca urmare a poli-pneei si apoi meolica prin pierderea de baze, prin irigatie deficitara a organelor si prin oligoanurie;
- alcaloza, prezenta in ocluziile inalte, consecinta a pierderilor de suc gastric, acid clorhidric si ioni de potasiu;
- oligurie, rezultat al deshidratarii si pierderilor de ioni de sodiu ce se agraaza treptat ajungand la
anemie si azotemie;
- denutritie cu scadere ponderala datorita absentei ingestiei si absorbtiei de alimente si a pierderilor proteinice care au loc la nilul ansei ocluzionate (se pierd aprox.50 g la 100 ml lichid intestinal);
- socul toxico-septic rezultat al exacerbarii florei intestinale si a secretiei de endotoxine;
- insuficiente multiple de organe (M.S.O.F. = multiple system organ failure) - ficat, rinichi, creier, cord, suprarenale - ce duc la deces.In domeniul motilitatii, la inceput apare o faza de hiperperistaltism ca urmare a iritatiei nervoase, ce tinde sa invinga obstacolul, dupa care, prin distensia ansei se instaleaza paralizia progresiva. Fenomenele de iritatie nervoasa, de la nil intestinal, declanseaza o serie de fenomene generale, la distanta, cu scaderea debitului sangvin circulant ce produce insuficiente de irigare si oxigenare a centrilor cerebrali si glandelor endocrine, cu repercusiuni asupra altor functii ale organismului.
Dupa cum se de, lupta organismului in cursul ocluziilor declanseaza o serie de mecanisme de aparare. Dupa o faza mai mult sau mai putin lunga, de compensare (in functie, de teren), starea generala a organismului se agraaza, uneori destul de rapid, instalandu-se socul complex.
Interntia terapeutica trebuie sa fie facuta cat mai precoce, pentru a putea folosi mecanismele de redersare ale organismului.
Redam mai jos o schema sumara a fiziopato-logiei ocluziilor intestinale (. 2).