mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Sfaturi pentru o viata sanatoasa
Index » Sanatatea familiei » Sfaturi pentru o viata sanatoasa
» Fumatul

Fumatul


Share





Un obicei foarte raspandit astazi in lume, cu consecinte grave asupra starii de sanatate, este fumatul. Fumatul consta in arderea frunzelor de tutun (NICOTINA, TABACUM) si inspirarea fumului produs. Fumul de tutun este un aerosol heterogen, produs de arderea incompleta a frunzei de tutun, in care faza dispersa solida este formata din particule foarte mici, cu dimensiuni medii de 0,075 microni, iar faza continua, formata din aer si gaze de ardere. Compozitia sa este influentata de tipul de tutun, lungimea tigarii, temperatura de ardere, calitatea foitei de hartie si porozitatea hartiei de filtru. Efectul biologic al fumului de tutun se datoreaza celor cateva mii de substante identificate in el, din care foarte multe nocive pentru organism. Dintre substantele nocive continute de fumul de tutun mentionam: nicotina, hidrocarburi aromatice policiclice de tipul benzopirenului, oxidul de carbon, dioxidul de carbon, aldehide, fenoli, esteri ai acizilor grasi, steroli, nitrozamide, acroleina, alcool metilic, piridina, acid cianhidric, izotopi radioacti (potasiu 30, strontiu 90, poloniu 201, plumb 210).


Fumul de tutun, patrunzand repetat, zi de zi, an de an, in organismul fumatorului, reuseste de cele mai multe ori sa imbolnaveasca sau sa uzeze cele mai importante organe tale din corp: inima, plamanul, vasele de sange, stomacul etc.
Fumatorii pot fi grupati in patru categorii:


- fumat - la fel de sanatos ca restul populatiei." class="alin2">fumatori moderati - 1 la 9 tigari pe zi

- fumatori relativ moderati cuminti\" - 10 la 19 tigari pe zi


- fumatori mari - 20 la 39 tigari pe zi

- fumatori foarte mari - peste 40 tigari pe zi
Un fumator cuminte\", adica unul care nu depaseste 20 de tigari pe zi, ajunge sa consume, intr-un an, 7300 de tigari, ceea ce, raportat la 10-20 de ani de practicare a fumatului, inseamna o cantitate suficienta de otrare, cu consecinte grave asupra organismului. Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) a apreciat fumatul ca un instrument al mortii, fata de care indiferenta nu mai poate fi permisa\".
Tutunul reprezinta cel mai mare pericol pentru sanatate. Intervalul dintre momentul cand cineva incepe sa fumeze si acela cand moare datorita unui cancer pulmonar este mult prea lung pentru ca omul sa-si poata da seama de relatia directa dintre fumul de tigara si cancer, de la cauza la efect Statisticile arata, cu cifre certe, care nu lasa nici o urma de indoiala, ca bolile (si decesele) provocate actualmente de fumat sunt foarte frecvente, atingand proportii de masa.
Despre efectul daunator al fumatului asupra sanatatii exista astazi nenumarate do si date statistice, prelucrate dupa metode matematice riguroase, incat numai inconstientii isi pot face iluzia ca placerea fumatului se poate gusta fara pedeapsa, fara primejduirea sanatatii. Tot datele statistice arata o crestere avansata a utilizarii tutunului de catre populatia actuala a globului. S-a evaluat ca, pe intreaga eta, consumul de tigari a depasit 6000 miliarde de bucati anual. Alarmant este faptul ca acest obicei, care tine de educatie, coboara la varste foarte tinere si cucereste\" sexul feminin. in ultimele decenii ale secolului 20, oamenii si-au creat din tigara un mit: mitul placerii, elegantei, bunastarii, emanciparii, maturizarii, independentei, fortei, inteligentei. Conform statisticilor medicale, 47% din romani fumeaza. Procentul este mai ridicat in randul barbatilor (60%) si sub 40% la femei.
Care sunt consecintele fumatului?
Speranta de ata se micsoreaza la fumatori fata de nefumatori, datorita actiunii fumului de tutun asupra organelor tale ale organismului. Cu cat fumatorul a inceput sa consume tutun de la varste mai mici, cu atat are mai putine sanse sa atinga o varsta mai inaintata. Una din actiunile cele mai pregnante ale fumului de tutun este cea exercitata asupra inimii si vaselor de sange. Fumatul favorizeaza aparitia bolilor coronariene (angina de piept, infarctul miocardic, tulburari de ritm cardiac, insuficienta cardiaca}. Fumul de tutun interne prin doua mecanisme principale la nivelul arterelor coronare:
- nicotina favorizeaza vasoconstrictia arteriala, cresterea grasimilor circulante si modifica vascozitatea sangelui; predispune la aterom si la trombozarea arterelor.
- oxidul de carbon scade capacitatea de oxigenare a sangelui pentru muschiul inimii.
Unele dintre cele mai dezagreabile si importante efecte ale fumului de tutun se manifesta asupra aparatului digestiv. Fumul de tutun duce la ingalbenirea dintilor si favorizeaza aparitia cariilor dentare. Prin inghitirea salivei, in care se gasesc dizolvati diferiti componenti ai tutunului, se inflameaza mucoasa stomacului, gastritele fiind frecvente la fumatori. Fumatul este foarte daunator unui suferind hepatic si produce o iritatie a pancreasului, cu tulburarea secretiilor pancreatice care sunt necesare la buna digestie a alimentelor.


Efectele cancerigene ale fumatului sunt preponderente la nivelul plamanilor si cailor respiratorii superioare, dar si cancerul de limba, laringe, rinichi, ca urinara este mai frecvent la fumatori decat la nefumatori. In ultimul timp, cercetarile efectuate, referitor la cancerul de plamani, au scos in edenta faptul ca aparitia acestuia este influentata la fumatori, in mare masura, de un factor genetic. Conform acestei teorii cancerul rezulta din interactiunea dintre factorii de mediu inconjurator (asa-numitii factori cancerigeni) si mecanismele biologice unde intern genele.
Substantele cancerigene din fumul de tutun nu au eficienta singure, daca nu sunt activate de enzimele din organism. Actitatea acestor enzime este determinata genetic. Doar la fumatorii cu o actitate ridicata, la circa 1/3 din subiecte, riscul cancerului pulmonar creste odata cu consumul de tutun, pentru celelalte 2/3 nu exista o astfel de relatie directa. Asa se explica de ce unii fumatori inraiti au ajuns la varste inaintate si nu au facut cancer, in timp ce alti fumatori cu un numar redus de tigari pe zi sau chiar persoane care nu au fumat niciodata in ata lor sunt atinse de aceasta maladie.In afara de cancerul bronho-pulmonar, la nivelul aparatului respirator, fumul de tutun produce bronsite agice, care se manifesta in forma cea mai simpla printr-o tuse sacaitoare. Trebuie sa aratam ca fumatul produce tulburari la nivelul sistemului nervos, a organelor de simt si asupra sangelui (se semnaleaza scaderea hemoglobinei si a numarului de globule rosii, ceea ce duce la anemierea organismului). Fumatul actioneaza ca o otrava asupra intregului organism, scazand si potenta sexuala.
Tutunul produce, de asemenea, o grava suferinta ochiului, care se manifesta prin pierderea vederii pe o zona in centrul campului vederii si prin tulburarea distingerii unor culori. La inceput nu se mai distinge verdele, apoi rosul, in sfarsit galbenul si albastrul. Aceste tulburari in distingerea culorilor prezinta o importanta deosebita pentru profesiile in care se intrebuinteaza semnale luminoase: marinari, piloti, mecanici de locomotiva, soferi etc.
Fumul de tutun este foarte nociv pentru creier si sistemul nervos. Prin componentii sai, conturba procesele meolice la nivelul scoartei cerebrale, respectiv are consecinte destul de grave ca: alterarea facultatilor de asociatie, memorie, perspicacitate etc. Fumatorul acuza, paralel cu cresterea expunerii la substantele toxice din tutun, frecvente dureri de cap, somn agitat, nervozitate, tremuraturi ale mainilor, lipsa de putere de concentrare, tulburari de coordonare a miscarilor, oboseala. Unii prezinta, cu timpul, suferinte ale nerlor periferici, manifestate prin chinuitoare nevralgii.
Fumatul afecteaza sanatatea femeilor intr-o maniera cu totul specifica, facandu-le mai vulnerabile. Fumatoarele sunt mai expuse cancerului colului uterin. Fumatul afecteaza functia de reproducere a femeilor si sporeste riscurile menopauzei precoce sau sarcinii false. Fumatoarele risca sa sufere de osteoporoza, care, incepand de la o anumita varsta, provoaca fracturi, indeosebi dupa menopauza. Fumatul este deosebit de primejdios pentru femeile grade si pentru produsii lor de conceptie (nasc copii cu o greutate insuficienta).
Nocitatea fumatului se extinde si la nefumatori, daca acestia isi desfasoara actitatea in spatiul in care se fumeaza, ceea ce face sa se vorbeasca de efectele inhalarii involuntare de fum. Desigur, in special fumatorii sunt expusi consecintelor nocive ale consumului de tutun, dar si cei din jurul lor, respirand un aer in care au fost inglobati componentii fumului de tutun, sunt expusi la riscuri similare. Fumatorul nu mai este o persoana care se intoxica benevol cu substante nocive rezultate din arderea tutunului, dar este o persoana care aduce prejudicii si celor din jur. Fiecare fumator trebuie sa inteleaga cu responsabilitate ca fumatul este daunator nu numai lui, ci si celor din jurul sau.
Parintii e bine sa aiba in vedere ca fumul de tutun este pentru copii un dusman, un dusman cu atat mai de temut cu cat copilul este mai mic. Iata de ce este bine ca parintii sa nu fumeze in locuinta. Nu trebuie pierdui din vedere nici faptul ca cei care au trait in familii de fumatori sunt rtuali fumatori, deoarece ei s-au obisnuit sa considere fumatul ca un atribui normal al maturizarii omului. Regulile de buna cuinta si de educatie ar trebui sa oblige pe fumatori sa nu fumeze in locuri unde sunt si nefumatori. Dar cel mai bun lucru esle sa se interzica fumatul in toate locurile publice (sali de spectacole, restaurante, sali de sport, birouri etc). Bilantul fumatului nu ar fi complet daca nu vom tine seama si de costul acestei placeri. Costul tigarilor incarca inutil bugetul fumatorului si reduce astfel standardul de ata al lui si al familiei lui.


Daca fumul de tutun are atatea actiuni nocive asupra organismului, de ce totusi se fumeaza si inca de la varste din ce in ce mai fragede?
Fumatul este conditionat de mai multi factori, dintre care mentionam pe cei mai importanti:
Dorinta de a imita pe cei din jur. Imitarea celor din jur, sau a celor mai apropiati (parinti, frati, prieteni) creeaza unul din imboldurile cele mai puternice spre tigara. Uneori modelul care este imitat joaca rol de ideal\" pe care tanarul si-l alege dintre profesori, artisti de cinema, politicieni etc. Actori celebri ca John Wayne, Humphrey Bogart, Dean Martin, Clint Eastwood au ramas in memoria cinefililor gratie scenelor in care fumeaza, gest care ii invaluie in mister, le accentueaza - dupa parerea tinerilor - calitatile tipic masculine.
Curiozitatea. Multi tineri fumeaza in speranta de a gasi in tigara o placere, un stimulent, speranta de a gasi in fumat rezolvarea unor probleme de ordin psihologic. In special persoanele cu intarziere in dezvoltarea psihica se realizeaza, ca personalitate, prin afisarea curajului de a fuma.
Viata in colectitate. Fumatul se deprinde in colectitate, in scoli, camine de tineret, facultati, cazarme. Omul, ca fiinta sociala, imprumuta de la semenii sai nu numai idei si ganduri, comportamente, gesturi si fapte bune, ci si deprinderi rele, care-i submineaza sanatatea pas cu pas. In colectitate, tinerii sunt mai apropiati, mai intimi. De multe ori, aici, nefumatorii sunt impinsi sa aprinda prima tigara si sa dovedeasca astfel ca pot tine pasul cu fumatorii mai vechi, chipurile adevarati barbati.
Dorinta de emancipare, de modernizare, de independenta. Prin fumat tinerii doresc sa arate ca sunt puternici, maturi, moderni, emancipati si independenti. Dar poti fi oare independent cand esti in acelasi timp sclavul unei deprinderi, al unui drog?
Dorinta de a spori frumusetea sau nota de eleganta. Prin reclamele facute creatorilor de moda, in reste si la teleziune, s-a inradacinat in mintea multora ca o imbracaminte eleganta este completata de o tigara fumata degajat, cu multa indemanare. Orice persoana de bun gust observa insa, usor, ca nici un fumator nu dene mai frumos, oricat de elegant ar fi imbracat, ci dimpotriva. Fata fumatorului este palida, vestejita, de culoare pamantie si are un aspect imbatranit. Zambetul dezvaluie, adeseori, gingiile rosii, iritate de noxele din tutun. Mirosul de tutun, ingalbenirea unghiilor si a varfurilor degetelor, nu sunt nici ele atribute agreabile unui fumator. Sa fii un marc obosit in adevaratul inteles al cuvantului, sa zambesti fermecator cu dintii cafenii si gingii iritate, sa gafai dupa cativa pasi facuti pe jos, sa te transformi intr-un cos de locomotiva cu carbuni, hainele, pielea, gura sa imprastie un miros neplacut oare acesta este portretul unui tanar atragator, emancipat, plin de ata si farmec? Bineinteles ca nu.
Multi fumatori apreciaza ca fumatul influenteaza in bine capacitatea de efort intelectual. Fumul de tutun, prin componentii sai si in special prin nicotina, produce asupra celulei nervoase o oarecare excitare de scurta durata, dar este urmata imediat de un produs de inhibitie pe o perioada mai lunga. Senzatia foarte scurta de stimulent este urmata de o stare de oboseala, apatie, slabire a actitatii sistemului nervos. Cineva a aprinderea unei tigari cu tendinta unui zitiu de a mari teza vehiculului dand bice pe spatele cailor obositi, fara insa a le da si hrana. Unii intelectuali, scriitori, artisti, cercetatori, acorda o oarecare importanta in creatia intelectuala starii de sare pe care o da fumatul pe indelete al unei tigari. Fumatul ofera timp pentru o gandire mai profunda, spun acestia. Aceasta falsa judecata a fost combatuta de romancierul si poetul francez VICTOR HUGO, prin cuntele: \"Tutunul schimba gandirea in sare, or, a inlocui gandirea scriitorului cu sarea inseamna a confunda otrava cu hrana\". Actitatea intelectuala nu are decat de suferit de pe urma fumatului. Dupa mine, spunea ALEXANDRE DUMAS - FIUL (1824-l895), tutunul este -impreuna cu alcoolul - cel mai de temut vrajmas al inteligentei\". Nici actitatea fizica nu beneficiaza de actiunea fumului de tutun. Prin oxidul de carbon pe care-l contine, fumul de tutun produce scaderea oxigenului transportat de sange in tesuturi, prin blocarea hemoglobinei in carboxihemoglobina.
Oxigenarea insuficienta a muschilor duce la scaderea randamentului fizic. De asemenea, trebuie stiut ca nicotina din fumul de tutun scade continutul de tamina C din organism. Multi fumatori apreciaza ca fumatul are un efect calmant asupra organismului. Efectul calmant al fumatului este datorat gesturilor, obisnuintei, ritualului fumatului si nu tutunului care, dimpotriva, este un excitant care, prin ciu, duce la aprinderea tigarii una de la alta si la o stare de neliniste pe care numai fumatorii o stiu.



Tipareste Trimite prin email



loading...








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Remedii naturale


  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai