mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Sfaturi pentru o viata sanatoasa
Index » Sanatatea familiei » Sfaturi pentru o viata sanatoasa
» Odihna

Odihna


Share



Odihna este procesul obligatoriu care alterneaza cu activitatea fizica sau intelectuala, prin repaus realizandu-se reducerea efortului si concentrarii; odihna acti - prin alternarea unui fel de activitate cu alta si odihna pasi - prin somn.
Cine stie sa se odihneasca rational, impletind in mod inteligent odihna acti cu odihna pasi, cine isi acorda timp suficient pentru odihna, acela se dovedeste capabil sa indeparteze orice urma de oboseala, sa inceapa o noua zi in deplinatatea resurselor sale fizice si intelectuale.
Un corp bine odihnit este mult mai bine pregatit pentru a-si pune in loare resursele naturale de aparare impotri bolilor. De aceea se si spune ca de omul bine odihnit bolile se lipesc mai greu.
Odihna acti are un efect deconectant foarte puternic, care pregateste omul pentru somn si pentru activitatea de a doua zi. De aceea organizarea odihnei are o loare la fel de mare ca si organizarea muncii. Fiecare om, indiferent de felul activitatii desfasurate trebuie sa dea o importanta deosebita organizarii odihnei active. Omul de stiinta maghiar ALBERT SZENT-GYORGYJ (1893-l986), laureat al Premiului Nobel pentru medicina in anul 1937, spunea: Eu am un principiu, o conceptie, si anume ca viata nu trebuie numai traita, ea trebuie si savurata si ca poti lucra bine numai daca te pricepi si sa petreci bine. Daca te poti inviora. Daca nu faci toata ziua nimic altce decat sa muncesti si nu te poti inviora ca lumea, nu poti nici munci ca lumea\". La organizarea odihnei active este necesar sa se tina cont de urmatorii factori:


- starea de sanatate


- rsta

- activitatea preofesionala desfasurata (fizica sau intelectuala)


- necesitatea schimbarii unui fel de activitate cu alta

- timpul liber avut la dispozitie.
Odihna acti nu trebuie sa fie o continuare a activitatii profesionale. Ne odihnim mai bine si mai repede daca, dupa ce parasim munca, trecem la o alta ocupatie, decat atunci cand stam si lancezim intr-un fotoliu. In orele de odihna acti, omul trebuie sa caute o ocupatie care sa-l preocupe atat de mult, incat sa uite complet de munca lui obisnuita. Aceasta ocupatie, pe langa faptul ca trebuie sa fie diferita de munca zilnica, trebuie sa fie placuta, usoara, si sai aduca destindere, buna dispozitie si bucurii.
Ocupatiile din timpul liber pot fi riate, cu conditia sa ramana suficient timp pentru somnul de noapte. Pescuitul, apicultura, cresterea animalelor mici si a pasarilor de casa, gradinaritul, lucrul manual, tamplaria, sculptura in lemn, crosetatul, lectura, dezlegarea de cuvinte incrucisate si a jocurilor de perspicacitate, vizionarea de spectacole si atatea altele pot fi surse de recreere placuta, de satisfactii, iar alegerea este o chestiune strict personala. Ele trebuie, insa, sa fie mai curand o activitate odihnitoare, relaxanta, decat o aderata munca.In categoria odihnei active intra in mod obligatoriu si practicarea exercitiilor fizice si a sporturilor. Mersul pe jos, mersul cu bicicleta, inotul, gimnastica, excursiile pot fi practicate oricand, de catre oricine, fara o pregatire deosebita si fara un echipament prea complicat si costisitor. Mersul pe jos prezinta urmatoarele antaje:
- putem sa modificam ritmul, efortul cerut si durata in functie de timpul liber avut la dispozitie
- pune in miscare aproape toti muschii corpului si are o puternica actiune stimulatoare asupra intregului organism


- toate organele si sistemele lucreaza in ritm accelerat

- linisteste mai mult ca orice medicament creierul obosit de munca intelectuala, favorizeaza atentia, sileste echilibrul intre cele doua procese principale - excitatia si inhibitia
-favorizeaza procesele de creatie, clarifica problemele urmarite si linisteste gandurile
- creeaza un anumit climat emotional, schimband in bine dispozitia sufleteasca; este un mijloc minunat pentru echilibrarea sistemului nervos
- contribuie la consolidarea relatiilor interpersonale. Nu intamplator, prietenia, dragostea incita la plimbare
- este la indemana oricui si nu cere nici un fel de pregatire speciala. Trebuie combatute, insa, cu toata hotararea, recreerea si destinderea facuteIn localuri, cu cartile de joc pe masa, unde norii de fum de tutun sunt cauza unei atmosfere aproape irespirabile, iar consumul de alcool si cafea depaseste limitele rezonabile. Este evident ca acest mod de petrecere a timpului liber nu ofera posibilitatea unei recreari efective si nu poate contribui la mentinerea starii de sanatate ci, dimpotri, agraveaza starea de oboseala si submineaza sanatatea. Odihna acti trebuie sa fie cat mai larg raspandita.
Organismul uman are nevoie de trei feluri de odihna si anume:
- odihna zilnica. Aceasta inseamna pauze scurte in timpul si la locul de munca (sa te scoli de pe scaun, sa umbli, sa faci cate miscari de gimnastica) si odihna dupa terminarea programului de lucru;
- odihna saptamanala. Zilele de la sfarsitul saptamanii trebuie sa fie rezerte odihnei complete. Fiecare om este liber sa-si aleaga felul de odihna care-i place cel mai mult, insa, trebuie neaparat sa uite de problemele de la serviciu, de griji si de necazuri. Sa facem ce ne place, sa ne relaxam. Sa petrecem impreuna cu familia, sa ne apropiem cat mai mult de copii. Sa ne deplasam in mijlocul naturii in afara orasului sau, daca nu, in parcuri, pe malul apelor. Sa ne intalnim cu prietenii, sa ne plimbam in aer liber, sa practicam jocuri sportive. Sa renuntam la filmele de groaza, de actiune, sa preferam lecturile linistitoare, spectacolele bune care sa favorizeze buna dispozitie. Sa ne culcam la timp, pentru a fi veseli si bine dispusi la inceputul noii saptamani de lucru;
- concediul anual de odihna. Pentru ca acest concediu sa aduca maximum de folos, trebuie organizat cu mare grija si din timp, deoarece in acest concediu trebuie sa ne odihnim, in asa fel incat rezervele de energie adunate sa ne ajunga pentru un an intreg.Inainte de a pleca in concediu este necesar sa facem o consultatie medicala. Cunoscand starea sanatatii si nevoile organismului, medicul ne putea da indicatii pretioase referitoare la locul unde sa ne petrecem concediul si la activitatile pe care putem sa le desfasuram, pentru ca zilele de odihna sa fie folosite la maximum.
Se recomanda schimbarea totala a ambiantei, adica plecarea din localitatea unde ne-am desfasurat activitatea un an de zile. In locuri noi, cu oameni noi, cu privelisti noi, suntem solicitati de emotii si senzatii schimbate, ceea ce are o actiune tonifianta asupra organismului. Este necesar ca in primele zile de concediu sa respectam un regim de adaptare, de obisnuire a organismului cu noile conditii de viata. Deconectare completa, fara uri si termene. Sa ne umplem ziua dupa dorinte si dispozitie. Culcarea trebuie facuta la o ora convenabila. Ziua urmatoare a concediului este frumoasa numai daca suntem odihniti.
Oricat de scurt ar fi, priviti concediul ca pe o intrerupere a rutinei. Eelaxati- trupul si mintea fara sa simtiti vinot ca leneviti. Nu atribuiti concediului puteri terapeutice miraculoase. Chiar daca sunt foarte folositoare, in cate zile de odihna nu puteti vindeca o eventuala boala. Concediile sunt bune pentru odihna si e gresit sa le transformati intr-un tur de forta. Nu incercati sa folositi concediul pentru rezolrea unor probleme de serviciu. Uitati- sefii si chiar colegii de serviciu. O recomandare care nu trebuie uitata niciodata este aceea de a nu face din concediu un prilej de abuzuri alimentare. Ideea de a te intoarce la locul de munca sau acasa mai gras si, vorba ardeleanului, mai frumos, pentru a demonstra ca ti-a priit concediul, este profund eronata si daunatoare sanatatii.
Cine cauta in timpul sau liber si in concediul de odihna aderata refacere, intrebuinta masina numai ca un mijloc ajutator acestui scop si anume pentru calatoria spre si de la locul de odihna.
Sa ne intoarcem acasa cu o zi mai devreme, pentru a ne reacomoda mai usor si pentru a fi pregatiti sa ne reluam munca.
A sti sa respectam alternanta muncii si odihnei, a sti sa le organizam rational pe amandoua, inseamna a stapani una din regulile de baza ale artei de a trai si a avea larg deschisa calea spre o viata sanatoasa.
Somnul este considerat modalitatea cea mai eficienta prin care se asigura refacerea capacitatii de efort fizic si intelectual al fiintei umane. Prin somn se intelege starea de repaus a organismului uman, alternand periodic cu starea de veghe si care se manifesta prin modificari calitative ale functiilor vegetative si motorii, ale proceselor neurocerebrale, ale activitatii psihice si ale comportamentului voluntar.
Somnul constituie un proces natural de compensatie, de importanta vitala. Sediul somnului este situat la baza creierului, in trunchiul cerebral, a carui atingere determina tulburari grave ale somnului.In timpul somnului se petrec in organism o serie de schimbari. Refacerea energiei cheltuite in timpul activitatii se realizeaza printr-o incetinire a sistemului functionarii organelor. Respiratia se rareste, este mai superficiala, transpiratia se reduce, tensiunea arteriala scade, temperatura corpului coboara cu o jumatate de grad. Circulatia sangelui spre unele organe importante - creier, rinichi - se reduce.
Somnul este un fenomen biologic propriu intregii lumi a fiintelor vii. La toate vietuitoarele, dupa perioadele de activitate intensa urmeaza regulat nevoia de repaos. Somnul nu poate fi inlocuit cu nimic. Cine nu-l respecta devine propriul sau dusman, isi pericliteaza cu buna stiinta sanatatea. Orice incercare de a pacali organismul, de a-l inviora cu cafele sau diverse tonice sau medicamente este sortita esecului si nu face altce decat sa agraveze situatia. Persoanele care nu dorm suficient pot sa mearga, sa auda si sa da ca toate celelalte, insa facultatea lor de a rationa, capacitatea lor de a lua decizii si de a-si pastra vigilenta sunt reduse. Aceste consecinte sunt deosebit de daunatoare pentru oamenii care au functii de conducere, pentru cei ce desfasoara o munca de raspundere (medici, piloti, soferi, mecanici de locomoti etc.) pentru elevi si studenti. Somnul conser si potenteaza mai bine memoria, si asta gratie procesului de filtrare a amintirilor, stergandu-le sau chiar indepartandu-le pe cele inconsistente si lipsite de importanta si, dimpotri, conserndu-le pe cele care pot fi de un rea! folos.
Somnul nu este un timp pierdut Dormim 7-8 ore ca sa ne putem bucura de viata si ca sa putem munci cu folos in celelalte 16 ore. Nevoia de somn riaza in functie de mai multi factori si anume:
- dupa rsta, deci in functie de necesitatile organism ului. Nou-nascutul doarme 20-22 de ore. Pe masura ce creste, nevoia de somn scade treptat. La un an doarme 16 ore, la cinci ani 12 ore. Cu timpul, la adulti aceasta perioada se reduce la 7-8 ore, iar la unii rstnici la 5-6 ore. Oamenii in rsta dorm mai putin, dar nu pentru ca au mai putina nevoie de somn, ci pentru ca la ei survin mai multe indispozitii fizice care le tulbura somnul de noapte. Din aceasta cauza batranii atipesc mai mult in timpul zilei;
- in functie de anotimp, iarna se doarme mai mult, ra mai putin;
- in functie de profesie. Persoanele care efectueaza munci fizice dorm in general mai mult decat cei care executa activitate intelectuala;
- in functie de sex. Femeile dorm in general mai putin decat barbatii;
- in functie de anumite stari fiziologice normale sau patologice ale organismului;


- in functie de personalitatea fiecarui individ;

Necesitatile de somn ale adultilor se repartizeaza procentual, astfel:


5-8% sub 5 ore

15% intre 5-6 ore


62% intre 7-8 ore

8-l3% intre 9-l0 ore


2% mai mult de 10 ore.

Durata somnului pare sa fie, deci, o problema pur personala, ea riind de la om la om. Unii se simt refacuti dupa 5-6 ore de somn, in timp ce altii au nevoie de 9-l0 ore de somn.
Somnul, la majoritatea speciilor animalelor superioare, este polifazic (nu se concentreaza pe timpul noptii, ci este fragmentat in mai multe episoade de-a lungul celor 24 de ore), iar la om este monofazic-nocturn. in cazuri anormale, de dificultate sau pericol, somnul uman devine si el polifazic. Ritmul somn -veghe al omului adult, are cel putin doua faze majore ale disponibilitatii pentru somn: somnul nocturn si somnul de dupa amiaza (atipeala de dupa amiaza).
Somnul monofazic este heterogen, adica contine doua faze diferite. Prima este somnul lent, cu o activitate electroencefalografica lenta, este cel de adormire, facilitata in special de culcarea inainte de ora zero. in a doua parte a noptii isi face aparitia somnul paradoxal sau rapid, cu activitate rapida pe scoarta cerebrala, similara pe unde cu starea de veghe. Este insotit de obicei de miscari oculare si corporale intermitente. Aceasta faza a somnului ocupa circa 20-40% din fondul de timp al odihnei si interfereaza in 4-5 reprize perioadele de somn lent. De la o faza trecem, aproape pe nesimtite, la o alta, fara a pastra nici o amintire a acestor treceri. Durata acestor faze nu este constanta si, mai mult decat atat, este proprie fiecarei persoane in parte.
S-a obsert de asemenea ca visele apar in special in perioadele de somn rapid. Visele neplacute, cosmarurile se deruleaza de regula in etapele intermediare mai prelungite de trecere de la somnul lent la cel rapid. Starea de odihna a somnului nu se poate lega de unul din cele doua tipuri de somn, ci de integrarea lor armonioasa. Somnul contine si o componeneta de reflex conditionat, care permite trezirea automata la o ora devenita obisnuita, de mult
timp.
Cele mai multe decese subite au loc in orele din zorii zilei. Este momentul
cand intervine somnul rapid\", faza de somn cand se obser o acuta inegalitate


a respiratiei, a activitatii inimii si presiunii sangelui.

Asa cum am aratat, visul apare in faza de somn paradoxal. Ce este visul?
Prin vis intelegem o serie de imagini predominant vizuale cu grade riabile de
coerenta, de cele mai multe ori dezorganizate si bizare, care apar in conditiile


somnului, fiind traite relativ halucinatoriu.

Dupa SIGISMUND FREUD (1856-l939), neurolog si psiholog austriac, visul nu e altce decat o forma particulara a gandirii noastre, facuta posibila in stare de somn si activitate onirica, ce produce aceasta forma si nu alta, este esentialul visului, explicatia caracterului sau aparte\". in acelasi timp mitologiile si religiile ii confera visului o functie transcendentala de prima marime. Evenimentele cruciale ale Bibliei au fost prevestite prin vis. Practic nu exista somn fara vise, absolut toti oamenii normali viseaza. De la viata la vis si de la vis la viata este o punte de argint pentru fantezia umana intre vis si viata este o stare de cumpanire feerica. in aceasta stare visele sunt o slaba stapanire a constiintei si constiinta sub farmecul puternic al viselor intre viata si vis, o lume de minuni\", spunea romancierul si dramaturgul BARBU STEFA,NESCU-DELAVRANCEA (1858-l918). Referitor la vise, se pot face urmatoarele caracteristici definitorii;


1. Visele apar in faza de somn paradoxal sau rapid.

2. Nu exista somn fara vise. Visul este tot atat de necesar organismului, pentru echilibrul functional, precum este hrana, oxigenul sau somnul. Psihiatrii ne spun ca oamenii care nu viseaza trebuie sa se prezinte de urgenta la un cabinet medical.
3. in viata psihica visele indeplinesc un rol util intrucat subiectii care sunt impiedicati sistematic sa viseze ajung la perturbari nevrotice. Visele pot avea, intr-ader, o functie utila si anume de rezolre a conflictelor si frustrarilor din timpul zilei. Visele, in marea lor majoritate, nu apar din nimic, asa cum am fi inclinati a crede, ci doar din impulsuri si preocupari tinand de activitatile noastre obisnuite. Este cunoscut de multa vreme faptul ca activitatile cerebrale si implicit ratiunea nu se sting complet in timpul somnului, procesele cunoscute ale activitatii nervoase continuandu-se fireste intr-o maniera mai redusa si in acest interl de timp. Astfel stand lucrurile, apare ca firesc sa acceptam ca visele sunt o continuare trunchiata, dezordonata si aleatoare a functiilor cerebrale, care au avut loc in stare de veghe. in conditiile in care controlul activ al ratiunii este diminuat, numerosi factori ca amintiri, dorinte, sperante, temeri, ganduri ascunse etc. intra in scena provocand dramaturgia onirica (cea care tine de vis), dupa cum diversi excitanti din afara sau dinauntru se pot insera si ei in aceasta dramaturgie a visului, imprimandu-i noi nuante. Cuntul oniric\" provine de la zeu] grec ONIROS, care era personificarea somnului la vechii greci.
4. Elementele de continut ale visului rezulta din experienta subiectului (orbii congenitali nu au vise vizuale) doar montajul este nou fiind dependent si de o serie de pulsiuni inconstiente.


5. Visele sunt cauzate de concurenta a trei serii de factori:
- stimuli externi ce sunt perceputi subsenzorial de omul adormit
- stimuli endogeni (originari din sfera proprie organica, din interiorul organismului)
- autoactiri ale unor subsisteme corticale mai semnificative sau mai puternice (s-a demonstrat ca visele pot fi provocate prin aplicarea de stimuli excitanti celui care doarme).
6. Visul este spontan si necontrolabil, acesta scapa cu desarsire vointei si responsabilitatii omului.
7. Visele pot avea ca indicatori miscari oculare rapide si concomitente.
8. Visele au o anumita loare diagnostica putand servi ca indicatori ai unor maladii incipiente. Literatura medicala abunda de exemple de acest fel. Din aceasta cauza, visele trebuiesc incluse in asa-numita anamneza (investigarea unui bolnav in scopul obtinerii de informatii privind antecedentele sale personale), pe care ne-o face medicul care ne consulta.
9. Dupa unii specialisti, femeile viseaza mai mult decat barbatii. Visele lor sunt mai lungi si, in special, sunt in culori.


10. Cu cat ansam in rsta, cu atat visam mai putin.

11. Visele ne ajuta sa memoram informatiile culese in ziua respecti.
12. Daca dorim sa tinem minte ce am visat, la trezire, trebuie sa tinem ochii inchisi, pe parcursul cator secunde. Daca in clipa in care te trezesti deschizi ochii, ce te distrage si amintirea visului se epora.
Somnul isi are regulile sale, ritualul sau de care este neaparat necesar sa tinem seama. Cand te culci, trebuie sa-ti lasi la o parte toate grijile, necazurile, neplacerile, supararile, preocuparile. Creierul trebuie sa fie deconectat, sa intrerupa legaturile cu ele. Nu degeaba un proverb german ne da acest sfat: Cand te duci la culcare, nu uita sa-ti lasi grijile in pantofi\".Inainte de culcare trebuiesc evitate mesele copioase si felurile de mancare grele. Masa de seara nu trebuie luata mai tarziu de ora 19 (cu 3-t ore inainte de culcare). Un vechi proverb arab spune ca cel mai bun dejun este cel luat devreme, iar cea mai buna cina, cea luata inainte de caderea serii\".


Nu se administra vitamina C inainte de culcare.

Dormim la fel de prost daca avem stomacul gol ca si atunci cand mancam prea mult. Pentru un stomac ce se multumeste cu putin, noaptea nu este niciodata scurta\", spunea filozoful grec Democrit
Se renunta dupa orele 17 la bauturile alcoolice, cafea, ciocolata, ceaiul tare (asa-zisul ceai rusesc), coca-cola, pepsi-cola, la tigari. La culcare beti o infuzie de flori de tei sau o cana de lapte caldut.In cursul serii nu vor fi frecventate localurile zgomotoase sau in care se fumeaza.
Aerisiti camera inainte de culcare, iar pe timp favorabil dormiti cu geamul deschis. Faceti miscari de respiratie profunda inainte de a culca. O scurta plimbare inainte de culcare este indispensabila, mai ales atunci cand nu ne-am miscat toata ziua.
Este bine ca inainte de a merge la culcare, sa faceti un efort\" si sa ganditi la un lucru frumos, sau sa rememorati un episod vesel sau placut petrecut in timpul zilei.
Se dormi in intuneric. Luminile vor fi stinse.
Exercitiile fizice regulate, gimnastica, executate de preferinta dimineata sau in orice caz cu mult inaintea pranzului, favorizeaza un ciclu regulat al somnului si amelioreaza sansele unui bun somn de noapte. Daca insa sunt practicate numai o data pe saptamana, ele mai degraba tulbura somnul in noaptea respecti.
Nu dormiti in camere supraincalzite. Cei ce dorm intr-o camera mai putin incalzita, dorm mai bine si isi pastreaza mai mult timp sanatatea. Temperatura ideala a camerei de dormit este de 17, cel mult 19A C.
Pentru a evita deshidratarea epidermei sau a mucoaselor din cauza aerului uscat, datorita incalzirii centrale, puneti se cu apa pe radiatoare.
Este foarte important sa ne cream obiceiul de a ne culca si scula la aceleasi ore, fara a face din aceasta o obsesie. In felul acesta se formeaza reflexe care faciliteaza adormirea. Si mai bine este sa ne incepem somnul inainte de miezul noptii, adica ora de culcare sa fie 22 cel tarziu 23. Somnul de seara este mai odihnitor, el se potriveste ritmului general al naturii. Dimineata este partea cea mai producti a zilei. Atunci mintea e limpede, memoria proaspata, munca merge mai usor si cu mai mult spor.
O importanta speciala pentru un somn odihnitor o are linistea in camera de dormit. Zgomotele usoare, regulate, ritmice cum sunt bataile picaturilor de ploaie in geam, ticaitul ceasornicului, cantecul greierilor, oracaitul broastelor ne predispun la somn. in schimb, zgomotele de intensitate riabila, neregulate, cum sunt cele produse de sonerie, telefon, claxonul masinilor, tipetele, zgomotul produs de obiecte in cadere, tulbura adanc creierul si deci si somnul. Televizorul nu trebuie sa stea in camera de dormit. Se recomanda ca in camera de dormit sa predomine culorile albastru, verde sau galben, in nuante cat mai deschise, orice nuanta de rosu fiind contraindicata.
Dormitul in timpul zilei, mai ales dupa-amiaza, trebuie pe cat posibil evitat. Daca totusi este necesar, durata lui fi de cel mult 20-30 de minute, mai ales la persoanele care sufera de insomnie si la care este afectat ciclul somnului si adorm greu, dupa mai mult de douazeci de minute. Odihna si somnul de dupa-amiaza (siesta) este benefica atunci cand trezirea este rapida si usoara, iar individul este sprinten si cu ideile clare.
Patul are importanta lui. La alegerea lui se tine cont de preferintele fiecaruia. Unii se simt bine in pat moale, altii prefera un pat tare. in orice caz patul trebuie sa fie comod, sa nu jeneze prin nimic. Patul nu trebuie sa fie plasat in centrul camerei sau langa fereastra, deoarece acest plasament nu confera siguranta somnului. Este bine ca patul sa fie asezat intr-un colt al incaperii. Patul trebuie sa fie plasat cat mai departe de calorifere sau eventualele masini electrice casnice. Se doarme in mod sigur mai bine cand patul este orientat in directia nord-sud, iar pozitia corpului este cu capul spre nord.
Lenjeria de pat si de corp nu trebuie sa fie aspre, ci confectionate dintr-o tesatura care sa poata permite trecerea cu usurinta a aerului si a porilor de apa, pentru a nu produce transpiratie. Lenjeria de corp nu trebuie sa fie prea stransa. Este preferabil sa fie confectionate din fibre naturale si nu sintetice.
Este cat se poate de odihnitor ca lenjeria sa fie curata, iar patul primenit Somnul este favorizat daca dormim in acelasi pat si cu aceeasi perna. Pentru un somn bun, dar si din necesitate igienica, se recomanda ca fiecare membru al familiei sa doarma in pat separat, in patul sau.
Nu dormiti pe spate. Aceasta pozitie favorizeaza sforaitul. Este indicat sa dormim pe partea dreapta sau pe burta.
Somnul poate fi favorizat si prin autosugestie, cu formula Am un somn adanc si odihnitor\".
Sa ne gandim inainte de a adormi numai la lucruri placute, linistitoare. Aceste ganduri, prin repetare, ne calmeaza si ne leagana\".
Cine doarme bine nu cunoaste amaraciunea insomniei\" ne inta un proverb arab. Nu de putine ori auzim pe cei din jur sau suntem chiar noi supusi la imposibilitatea de a avea un somn odihnitor. Aceasta dereglare a somnului normal, incapacitatea de a dormi datorita persistentei unor centri de excitatie din cauze organice, neuronale sau psihice se numeste insomnie. Insomnia poale fi denumita boala secolului din moment ce 1/3 din omenire ii cunoaste deja rigorile. Specialistii au ajuns la concluzia ca originea insomniei se afla in conditiile de viata, in agitatia trepidanta a vietii moderne.
Descoperirea televiziunii a fost cel de al doilea element care a schimbat comportamentul uman legat de activitatea fizica si de somn. Dar orice lucru bun ajunge, dincolo de anumite granite, sa-si arate fetele ascunse si mai putin antajoase. Televiziunea, care este un excelent mijloc de informare si divertisment, este in acelasi timp si un foarte periculos mijloc de irosire mentala. Televiziunea ne manipuleaza in modul cel mai perfid cu putinta, actionand asupra comportamentului si gandirii noastre cu putere de nebanuit Ea ne atrage atentia asupra unor fapte si comportamente intolerabile (si acest lucru este bun) dar, in acelasi timp, ea proiecteaza imagini de tot felul pentru orice ochi, inclusiv pentru cei ai copiilor, iar acest lucru este cat se poate de grav. Imaginile violente de la televizor au acces direct in subconstientul omului (si, mai grav, in subconstientul copilului).In emisiunile tuturor televiziunilor din lume, programele cele mai interesante sunt emise in orele serii pana noaptea tarziu. Pentru a putea viziona aceste programe, omul fura acest timp din orele de somn.
Suprasolicitarea senzoriala impreuna cu surescitarea emotionala produsa de programele vizionate inainte de culcare duc la deteriorarea cantitati si calitati a somnului, cu alte cuvinte la insomnii. Viata si munca dezordonata duc in mod fatal la supraincordare nervoasa prelungita si la surmenaj psihic. Pe acest teren creat de lipsa unui regim de viata adect dar si a unor conditii sociale se dezvolta usor insomnia. Insomnia se datoreaza si faptului ca oamenii se tem de ea. Teama de a nu putea dormi creeaza o zona de excitatie care inhiba nevoia de somn a organismului.
Insomnia are o serie de efecte nedorite asupra omului cum ar fi: agitatie nemotita, trezire anevoioasa, tulburari de memorie si de echilibru, scaderea capacitatii de concentrare, scaderea randamentului in munca, impotenta, imbatranire timpurie etc, care-i viciaza viata si gandirea.
Somnul insuficient, insomnia, este in ordinea importantei al doilea factor responsabil de producerea accidentelor rutiere sau de munca. Din aceasta cauza, in lumea contemporana, insomnia a devenit o problema deosebita, combaterea ei fiind o preocupare majora a medicinii. Insomnia se manifesta in trei feluri:
- dificultatea de a adormi


- nopti albe

- treziri dupa un scurt somn si imposibilitatea de a adormi din nou Insomniile riaza in functie de ora la care se produc, in functie de
perturbarea graficului normal de somn, in functie de durata, de cauzele circumstantiale care le stau la origine ca si de gradul de dereglare a starii generale a celui afectat
Insomniile se clasifica in:
1. Insomnii severe. Aceste insomnii au o frecventa redusa si cauzele lor, cel mai adeseori sunt ireductibile. Aici incadram insomnia celor isterici, a celor ipohondri (cei cu ideea fixa ca sufera de o boala pe care in realitate nu o au), insomnia maniacilor preexcitati din diferite cauze, a nevroticilor, a obsedatilor, a schizofrenicilor (bolnavi de o boala psihica gra, care se manifesta prin scaderea activitatii intelectuale) etc. Insomnia, de altfel, reprezinta un simptom comun multor boli psihiatrice (stari delirante si confuzionale, stari maniacale si nevrotice).
2. Insomnii obisnuite.
a) Insomnia de adormire sau precoce, plasata la inceputul noptii. Insomniile constau din dificultati de adormire; perioada de somn este marcata de fenomene de framantare a gandurilor, ideilor, preocuparilor de tot felul, ca si amintirilor. Acest tip de insomnie are drept urmare scurtarea duratei de somn, cu interle riabile de timp ce merg de la o jumatate de ora, pana la mai multe ore.
b) Insomnia tardi sau matinala care survine la sfarsitul noptii, se caracterizeaza printr-o trezire spontana la orele 4-5 dimineata. Este caracteristica persoanelor in rsta.
c) Insomnia bipolara, reprezinta in esenta o combinatie intre insomnia precoce si insomnia tardi. Acest tip de insomnie se soldeaza cu un serios deficit pe linie de somn.
d) Insomnia globala sau insomnia de la miezul noptii, se caracterizeaza prin numeroase treziri in cursul noptii, somnul fiind agitat si putin populat de vise.
e) Insomnia adormirii rapide. in acest tip de insomnie, adormirea are loc extrem de rapid, insa dupa numai o jumatate de ora de somn apare trezirea, restul noptii constituindu-se intr-un chin infructuos, vizand resilirea somnului.
3. Insomnii pasagere sau ocazionale. Desi foarte frecvente, au cauze foarte Variabile ca: o cina indigesta sau copioasa, consum de cafea, alcool, coca cola, pepsi cola, ciocolata, ceai rusesc tare, abuz de medicamente stimulante, camera de dormit supraincalzita, schimbarea de domiciliu sau de clima, voiajurile, lipsa de activitate fizica (sedentarismul), stari emotionale deosebite, stari febrile, surmenajul, probleme de serviciu etc. Aceste insomnii dispar cand factorul cauzator a disparut.
4. Insomnii usoare. Aceste insomnii alcatuiesc o categorie intermediara, intre insomniile obisnuite si insomniile pasagere sau ocazionale. Ele sunt conditionate in mod prioritar de stari fiziologice normale sau patologice ale organismului. Cauzele care stau la baza acestui tip de insomnie sunt: diverse boli cronice (astmul, tulburari circulatorii sau respiratorii, boli reumatismale), diverse simptome ale unor boli (febra, durerea, greata, diareea etc.). Cind aceste stari au disparut, somnul normal intra in drept Drama insomniei tine mai mult de consecintele ei psihologice, de deteriorarea intelectuala si psihologica ce urmeaza unei nopti de nesomn, decat de consecintele ei corporale.
Daca folosirea regulilor pentru optimizarea somnului nu a dus la evitarea insomniei, este bine sa adresati medicului si sa urmati tratamentul indicat de acesta.
Evitati sa luati somnifere fara avizul medicului. Practica medicala a demonstrat ca fascinatia somnului chimic (somn produs de somnifere) este nu numai inselatoare, ci si riscanta. De altfel trebuie sa precizam ca, somnul produs de somnifere este diferit de somnul fiziologic, probabil datorita unor modificari meolice ale sistemului nervos central.
Folosirea somniferelor prezinta urmatoarele inconveniente:


- posibilitatea de a da dependenta

- utilizarea somniferelor duce la camuflarea cauzelor reale ale insomniei
si prin utilizarea repetata devin mai putin active, de unde necesitatea de a mari doza
- somniferele genereaza adesea deficiente inmunca intelectuala, diminuarea
afectivitatii, ca si tulburari psiho-motorii de o mare rietate
- somniferele cu actiune prelungita, in general, creeaza dificultati de trezire,
modificari ale dispozitiei psihice si tot felul de reactii secundare. Referitor la tratamentul medicamentos al insomniilor se impun urmatoarele reguli:
1. Medicamentele se iau numai la recomandarea medicului si conform indicatiilor acestuia.
2. Este periculos de a lua mult timp unul si acelasi medicament pentru a dormi, deoarece riscam sa apelam la doze din ce in ce mai mari, ca urmare a obisnuirii organismului cu respectivul medicament, iar pe de alta parte riscam sa devenim dependent de el.
3. Este recomandabil apoi ca un bolnav, de indata ce si-a rezolt insomnia de care a suferit, sa renunte la folosirea medicamentelor.
4. Nu vom apela la somnifere decat dupa ce am epuizat toate celelalte mijloace si in special pe cele de origine naturista.
Se incepe cu remedii simple si la indemana tuturor, ca de exemplu:
- Pentru multi este binevenita, inainte de culcare, o baie calda, aromatizata cu flori de tei.
- O cana de lapte fierbinte, in care s-a oparit o ceapa tocata, inainte de cuicare (sau o cana de lapte fierbinte in care s-a adaugat o lingurita de miere de albine).
- inainte de culcare, 3 linguri de otet de mere in apa cu putina miere.
7- Consumate inainte de culcare, merele au actiune calmanta asupra sistemului nervos, previn insomniile, usureaza somnul.
- inainte de culcare, ceaiuri sau infuzii din diferite te medicinale. Cele mai importante te medicinale implicate in ameliorarea somnului
sunt: florile de tei, florile de Ientica si de musetel, frunzele de sulfina si de talpa gastii, florile si frunzele de paducel, radacinile de odolean sau leriana. Daca suferiti de insomnie incercati si urmatorul remediu: masati unul dupa altul degetele mari de la ambele picioare, plecand de la rfurile lor spre baza, apasand pe partea externa cu unghia mare de la mana si urcand spre rf pe cealalta parte, de data aceasta lucrand cu rful degetului. Masajul dureaza in medie 10 minute pentru fiecare picior.



Tipareste Trimite prin email

loading...



Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2017 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Remedii naturale




  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai