mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Sfaturi pentru o viata sanatoasa
Index » Sanatatea familiei » Sfaturi pentru o viata sanatoasa
» Ba,uturi tonifiante si euforice

Ba,uturi tonifiante si euforice


Share





Din plante (frunze, boabe, fructe, tuberculi) se pot prepara bauturi cu efect tonifiant si euforic: ceai, cafea si bauturi alcoolice.
Ceaiul se prepara din frunzele uscate si prelucrate ale arbustului de ceai (Thea Sinensins si alte specii apropiate), originar din sud-vestul Chinei. Ceaiul a inceput sa fie cultit si in Spania, Indonezia, Sri-Lanka, India, Vietnam, Kenya, Uganda, Mozambic, Asia Centrala.
Prin folosirea diferitelor rietati de arbusti de ceai si prin aplicarea unor tehnologii riate se produc mai multe sortimente de ceai, dintre care cele mai importante sunt: ceaiul verde, ceaiul negru, ceaiul parfumat si ceaiul semifermentat (ceaiul WIULONG).
Din ceaiul verde se obtine o bautura de culoare verde - verde inchis, cu o aroma specifica, putin amaruie, care are proprietatea de a mari secretia salira, are o actiune antiinflamatorie si combate senzatia de caldura excesi pe timp de ra.


Din ceaiul negru se obtine o bautura de culoare brun-rosie pana la brun inchis, mai astringenta, mai parfumata decat cea obtinuta din ceaiul verde.
Ceaiul parfumat este imbogatit in arome cu flori de iasomie, magnolie alba si dafin.
Bautura de ceai obtinuta din ceaiul semifermentat are arome intalnite atat la ceaiul verde, cat si la cel negru.
Culoarea bauturii obtinute este cu aiat mai inchisa cu cat frunzele au stat mai mult timp in contact cu apa in timpul fierberii.
Ceaiul contine cafeina, tanin si oligoelemente in special fluor.


Continutul in cafeina a ceaiului riaza intre 1,5 si 3 %.

Cafeina este, din punct de vedere chimic, 1, 3, 7, trimetil-xantina sau 1, 3, 7, trimetil - 2,6 dioxopurina si face parte din clasa purinelor. Grupa purinei cuprinde produsi naturali, care sunt de mare importanta pentru fiziologia animala si vegetala. Substante din aceasta clasa, adenina si guanina, sunt componente ale acizilor nucleici, compusi macromoleculari ce nu lipsesc din nici o celula vie.
Cofeina pura se prezinta sub forma de cristale aciculare, stralucitoare ca matasea, cu gust amar, care sublimeaza usor. Are actiune excitanta asupra sistemului nervos central si asupra inimii fiind si diuretica.
Pe langa ceai, cafeina se mai gaseste in cafea si in nucile de cola.
Desi ceaiul contine tot atata cafeina cat cafeaua, ba chiar si mai multa, totusi actiunea excitanta a lui este mai slaba, deoarece, in ceai, cafeina este combinata cu acid tanic. Aceasta combinatie este precipitata de acidul clorhidric din stomac si astfel ii diminueaza efectul excitant
Ceaiul concentrat are si o actiune constipanta. Ceaiul este bautura cea mai bine suportata in aproape toate dietele.


La prepararea ceaiului se vor respecta urmatoarele reguli:

- ceainicele (sele in care se prepara) trebuie sa fie din portelan sau ceramica. Daca nu avem astfel de ceainice se pot folosi si se din otel inoxidabil sau emailat


- ceainicele se folosesc numai la prepararea ceaiului

- apa utilizata fi intotdeauna proaspata si pe cat posibil sa nu contina clor
- se evita un contact prelungit al frunzelor de ceai cu apa calda pentru a nu avea un gust amar, care uneori poate fi iute
- frunzele de ceai trebuie sa fie pastrate in cutii bine inchise pentru a nu veni in contact cu aerul, umezeala si lumina.
Bautura de ceai se poate consuma rece sau calda, cu zahar sau fara, dupa gust. Se poate combina cu sucuri si lichioruri de fructe, cu lapte, felii de lamaie, portocale sau alte fructe.
Consumul moderat de ceai nu prezinta efecte negative asupra sanatatii. Se recomanda sa nu se consume mai mult de o ceasca de ceai pe zi. Abuzul de ceai da stari de intoxicatie, manifestate prin insomnie, neliniste, inapetenta, dureri de inima, constipatie. Intoxicatia datorita abuzului de ceai se numeste teism.
Cei care sunt sensibili la actiunea cafeinei sau au interdictii medicale, pot consuma ceai din alte plante decat din frunzele de ceai. La noi in tara, se prepara ceaiuri din flori de tei, menta, musetel, fructe de maces si altele, dar care totusi nu pot inlocui proprietatile invioratoare ale ceaiului.
Cafeaua
Boabele de cafea, din care se prepara bautura numita cafea, sunt produse de arbustul de cafea, Caffea arabica, originar din Etiopia (Abisinia). Astazi se culti in lume mai mult de 100 riante de cafea. Cele mai importante sunt insa Arabica si Robusta. tatiile cele mai renumite de cafea sunt in Brazilia, Columbia, Yemen, Congo, Sri-Lanka, Indonezia, Vietnam, Madagascar, Angola, Ghana.
Cafeaua Arabica este cea mai parfumata. Boaba este plata si lunguiata. Bine prajita ea pastreaza o culoare maronie.
Cafeaua Robusta are boaba mai scurta si mai rotunda. Bine prajita, ea se coloreaza intens. Gustul ei este mai acru si mai amar, insa cantitatea de cafea este dubla fata de cafeaua Arabica.


O legenda spune ca in muntii Yemenului, pastorul Kaldi, care pazea caprele, a obsert ca, adeseori, acestea dispareau in spatele unor stanci goale, si cand reveneau erau deosebit de sprintene si topaiau toata noaptea. Urmarind caprele, ciobanul a constatat ca aceasta energie subita se datoreste unor boabe rosii dintr-un arbust pe care caprele le pasteau cu multa pofta. Gustand si el aceste boabe, care aveau un gust placut si racoritor, a devenit la fel de energic si sprinten ca si caprele sale. Curand toti locuitorii acestor tinuturi erau veseli si plini de forta. Tot legenda ne spune ca cel mai batran localnic a visat ca profetul Mahomed ii spusese sa puna boabele in apa, sa le fiarba si sa bea aceasta apa. Astfel s-a preparat prima cafea, bautura pe care au denumit-o Kawa. In secolul al XVI-lea aceasta bautura a fost cunoscuta in toata Arabia, iar de aici s-a extins in Turcia, unde a devenit bautura nationala. in anul 1669 cafeaua a fost introdusa la Curtea regelui Frantei, unde a fost rebotezata cu numele de cafea.
Cafeaua a devenit cea mai raspandita bautura. Nu exista tara pe globul pamantesc in care sa nu se bea cafea. Doua treimi din populatia globului bea cafea. Nu exista masa, ocazie, petrecere unde sa lipseasca. Este un aliat al orelor de destindere, ca si a orelor de munca intensa. Prezenta unei cesti de cafea dupa o masa buna, in timpul lucrului sau sorbita la o discutie intre colegi sau prieteni, constituie un moment de destindere gustat cu placere de multi oameni.
Substanta acti din cafea este cafeina. Cafeina sau teina este un alcaloid din grupa purinelor (1,3,7). Cantitatea de cafeina din cafea riaza intre 0,6 si 2,2%, cafeaua mai contine proteine, lipide, zaharuri, acid tanic, celuloza. Prin prajirea cafelei se obtin substante savuroase si aromatizante care dau gustul si aroma bauturii. Prajirea boabelor de cafea se face la o temperatura de 200AC.
Ce contine o ceasca de cafea ? Analizele continutului unei cesti de cafea, care in medie contine circa 6 grame, a dat o compozitie foarte riata, astfel: cafeina intre 0,006g la 0,15g, in functie de sortul cafelei, acizi organici ca acidul acetic, oxalic, citric, maleic, piruvic, cafeic si clorogenic (acesta and o slaba toxicitate si o influenta asupra sistemului nervos). S-au mai depistat cantitati riate de saruri minerale, in total circa 162mg, din care l00mg potasiu, 12-40mg sodiu, l,94mg calciu, 5mg magneziu, si urme de fier. Ca vitamine s-au descoperit l-2mg de vitamina PP si l0mg de acid pantotenic. In privinta grasimilor, acestea sunt in cantitati foarte mici si ele raman de obicei in zatul cafelei.
Efectul pe care cafeaua il produce asupra organismului difera in functie de concentratia cafelei, calitatea si rietatea acesteia, precum si a orei cand a fost servita.
Cafeina ajunge la creier in 5 minute de la ingerare, iar concentratia sa in sange este maxima dupa o jumatate de ora. Se descompune in organism in medie in 4 la 6 ore.
Cafeina a fost dintotdeauna subiectul unor discutii aprinse, unii atribuindu-i calitati, altii defecte.
Cafeaua este prieten sau dusman?, iata o intrebare la care incercam sa dam un raspuns.
Deci care sunt calitatile ?
Cafeaua prin cafeina care o contine este un stimulator al sistemului nervos ajutand atat munca intelectuala cat si munca fizica. Exista studii care au ajuns la concluzia ca o ceasca de cafea ii ajuta nu doar pe apatici si depresivi sa se invioreze, dar ci si pe diabetici carora le silizeaza o eventuala scadere a glicemiei. De asemenea, exista studii care afirma ca o ceasca de cafea are aceleasi proprietati antioxidante cat trei portocale, proprietati deosebit de importante impotri radicalilor liberi, vinoti de aparitia tumorilor.
Are un efect diuretic slab.
Activeaza puterea de contractie a muschiului inimi si face sa creasca usor tensiunea arteriala, ceea ce celor hipotensivi le face bine. Ajuta la bunul mers al digestiei, fiind prin urmare binevenita la capatul unei mese mai copioase.


Care sunt defectele ?
Cafeaua creste tensiunea arteriala. Cercetari recente au aratat ca efectul cafelei asupra tensiunii arteriale este trecator si dispare la consumatorii regulati.
Cafeaua, in special cafeaua obtinuta prin decoctie sau infuzie, are ca efect crestere colesterolului in sange si prin aceasta favorizeaza aparitia aterosclerozei.
Cafeaua produce insomnie. Din aceasta cauza nu se bea mai tarziu de 4 ore inainte de culcare.
Consumarea unei cantitati mari de cafea, intr-un timp relativ scurt, are urmatoarele consecinte: palpitatii, durere sau apasare in dreptul inimii, tremuraturi in tot corpul si o senzatie de neliniste foarte neplacuta. Aceasta senzatie ne poate servi drept lectie si invitatie la prudenta.
Consumul mare de cafea creste frecventa cancerului cii urinare.
Consumul de cafea creeaza o dependenta fizica, intrucat lipsa ei duce la dureri de cap, ameteli si somnolenta.
Consumata in exces, cafeaua da si ea o obisnuinta, numita cafeism, la fel de greu de vindecat ca orice toxicomanie.
Abuzul cronic de cafea (cand doza crescuta a intrat in obicei) duce la tremuraturi fine ale degetelor, lipsa poftei de mancare, insomnie si scaderea capacitatii de munca.
Un efect daunator al consumului de cafea este faptul ca prin efectul stimulator asupra sistemului nervos ea anuleaza controlul asupra oboselii, paznicul sanatatii noastre.
Exista mai ales printre elevi, studenti si intelectuali, parerea ca ceaiul si mai ales cafeaua stimuleaza memoria. Cine are aceasta parere se inseala profund: folosirea abuzi a ceaiului si cafelei duce la rezultate contrare, la epuizarea sistemului nervos.
Dar ce se intelege prin abuz de cafea? O ceasca de cafea pe zi, desigur, nu inseamna abuz. Nici doua cesti, pentru un om sanatos, baute la interle de timp rezonabile (3-4 ore).
Trei cesti incepe sa fie mult. Patru sau cinci cesti reprezinta, mult, foarte mult. in acest caz, cafeaua devine in mod real un factor de risc. Bineinteles ca atunci cand vorbim de cesti de cafea ne referim la cescute mici, speciale de cafea, nu la cesti mari, asa cum gresit se folosesc de catre unii.
Persoanele care nu suporta cafeina se bucura de posibilitatea de a bea o cafea decofeinizata. Gustul si aroma acesteia nu prezinta absolut nici o deosebire fata de gustul cafelei obisnuite.
Pentru prepararea cafelei se folosesc urmatoarele procedee:
a) decoctia. Este metoda care se foloseste la prepararea apreciatei cafele turcesti. Fierberea cafelei in apa se face extrem de lent, intr-o ta cu nisip
b) infuzia. Este metoda cea mai obisnuita. in apa in care incepe sa fiarba se adauga cafeaua. Se lasa cate clipe si inainte de a da in clocot, se ia de pe foc
c) filtrarea. Cafeaua se prepara in cafetiere speciale, prezute cu filtru prin care se opareste cafeaua
d) cafeaua solubila. Aceasta se prepara din ness care este o cafea solubila obtinuta printr-un procedeu industrial. Acest tip de cafea se prepara repede si simplu, doar prin amestec cu apa, calda sau rece, si in ceasca din care se serveste.
Cafeaua poate fi servita cu zahar (dulce) sau fara zahar (amara), cu frisca, cu lapte, cu ciocolata, cu cacao, cu coniac, cu vin, cu lichior, cu rom, flambata etc.In concluzie, referitor la consumul de cafea, se pot spune urmatoarele:
- nu abuzati. Consumati o singura ceasca de cafea pe zi. Daca medicul interzice, renuntati la consumul ei. Oricand prinde bine un plus de atentie la cantitatea de cafea pe care o consumam zilnic, stiind ca si in cazul cafelei abuzul poate fi platit cat nu merita.
- Nu asociati consumul cafelei cu tigari sau cu bauturi alcoolice.
- Consumati de preferinta cafeaua simpla fara adaus de frisca, ciocolata etc. si de preferinta slaba.
- Nu consumati cafeaua prea dulce, cel mult o lingurita de zahar. Pentru indulcire se pot folosi indulcitori artificiali cum ar fi zaharina, ciclamat de sodiu sau sucraloza un nou indulcitor artificial, descoperit de cercetatorii de la Universitatea din Londra, in 1976 si aprobat de oficialitatile americane in anul 1998 pentru a iesi pe piata, dupa indelungate testari si verificari.
- Nu beti cafeaua pe stomacul gol: consumati-o dupa micul dejun si veti constata ca starea dumneavoastra generala ca si memoria se imbunatati.



Tipareste Trimite prin email



loading...








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Remedii naturale


  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai