Sunt glandele sexuale ale femeii, fiind situate la nivelul pelvisului, in cavum-ul retrouterin. Formeaza, impreuna cu trompele si ligamentele largi, anexele uterului. indeplinesc o dubla functie: endocrina (secretia ciclica estro-progestativa) si gametoge-netica (prin expulzia mediociclica a ovocitului de ordinul II).
Forma
ovarului este de ovoid turtit, axul longitudinal fiind oblic, de sus in jos, dinspre lateral spre medial si dinapoi inainte. Prezinta o fata care priveste anterior, inferior si lateral, o extremitate su-pero-extema si una infero-interna, o margine fixa mezoovariana, prin care se ataseaza de foita posterioara a ligamentului larg, si o margine opusa, libera.
Dimensiunile ovarului. La femeia adulta sunt in medie de 3,5/2,5/1,5 cm, dupa varsta de 40 ani dimensiunile reducandu-se progresiv, prin instalarea unei scleroze involutive. in perioada preovula-torie volumul unuia dintre
ovare creste semnificativ, putandu-se chiar dubla, datorita prezentei foliculului tertiar (de Graaf) si a celorlalti foliculi evolutivi.
Coloratia ovarului este roz-albicioasa, mai con-gestiva in perioada periovulatorie, suprafata sa fiind neregulata, prin prezenta unor mici cicatrici retractile (corpi albicans).In mod normal, ovarul este o glanda pereche, uneori putand exista un singur
ovar (disgenezie monoovariana) sau ovare supranumerare.
Ovarul se gaseste situat in timentul posterior al cavitatii pelviene, fiind suspendat prin intermediul mezoovarului de fata posterioara a ligamentului larg al uterului. La mentinerea sa in
aceasta pozitie mai contribuie lig. lombo-
ovarian (infundibilo-pelvic), care il suspenda de extremitatea sa supero-externa si lig. utero-ovarian, care il ancoreaza la cornul uterin omolateral. Lig. tubo-ovarian, care se intinde intre extremitatea pavi-lionara a trompei si cea supero-externa a ovarului, are un rol nesemnificatiin sustinerea acestuia, asigurand de fapt un contact intim intre cele doua organe (. 1).
Raporturi. Fata supero-mediala si marginea libera vin in contact cu segmentele invecinate ale tractului digestiv. Fata infero-laterala vine in contact, prin intermediul peritoneului parietal pelvian, cu foseta Krause (1), delimitata superior de vasele iliace externe, posterior de vasele iliace interne si ureter, anterior de extremitatea lig. larg, iar inferior de trunchiul arterial ombilico-cal si a. uterina la origine. Aria acestei fosete este strabatuta, dinspre posterior spre anterior, de n. obturator, iritarea acestuia in cazul unor procese inflamatorii sau tu-morale anexiale explicand aparitia durerilor iradiate in teritoriul sau senziti(treimea interna a fetei mediale a coapsei si fata mediala a genunchiului). La multipare, ovarul este situat posterior fata de vasele hipogastrice si ureter, la nivelul fosetei Clau-dius (1) (. 2).
Marginea mezoovariana reprezinta locul unde foita posterioara a lig. larg, reflectata posterior catre ovar, se fixeaza la nivelul acestuia, conducand elementele vasculo-nervoase catre hilul ovarian. Desi ovarul este un organ intraperitoneal, el nu este acoperit la exterior de seroasa peritoneala, aceasta oprindu-se la nivelul marginii mezoova-riene (linia Farre-Waldeyer). Suprafata ovarului este invelita doar de epiteliul propriu ovarian, format din celule mezoteliale ce au origine in foita celomica primitiva, care acoperea gonada primitiva.In cazul unor anomalii de proliferare, acest epiteliu propriu ovarian poate genera majoritatea tumorilor chistice ovariene.
Structura. Dinspre exterior spre interior, constatam: epiteliul propriu ovarian, corticala si medulara.
La nivelul corticalei, intr-o stroma
conjunctiva bogata in fibroblaste, se gasesc foliculii
ovarieni in diverse faze evolutive (primordiali, primari, secundari, tertiari) (2). in faza a doua a ciclului ovarian se constata prezenta corpului galben la nivelul ovarului care a ovulat. Micile arii sclero-atrofice stelate prezente in corticala (corpi albicans) sunt rezultatul proceselor involutive repetate ale foliculilor care nu au ajuns la maturatie, precum si ale corpilor galbeni progestativi.
Medulara prezinta o stroma conjunctiva laxa, bogata in plexuri vasculare, limfatice si nervoase vegetative. Poate fi sediul unor
tumori androgeno-secretante (tumori cu celule hilare) sau a unor tumori dezvoltate din relicvate embrionare.
Functiile ovogenetica si endocrina ale ovarului sunt intim corelate intre ele si integrate in ansamblul functionarii gonadostatului.
La nivelul fiecarui ovar se gasesc la
nastere circa 1-2 milioane foliculi primordiali, numarul acestora reducandu-se la cea 300 000 pana la pubertate (3), ca urmare a unui proces de atrezie. Fiecare
folicul primordial contine un ovocit de ordinul I, aflat in faza latenta, oprit in profaza primei diviziuni meiotice, in diploten.
Odata cu pubertatea se instaleaza ciclurile ovariene, care la specia umana au o durata de cea 4 saptamani, derulandu-se ritmic de-a lungul perioadei de maturitate sexuala, sub controlul riguros al releului central hipotalamo-hipofizar al gonadostatului. Declansarea activitatii ciclice a gonadostatului, in care este integrata si functia endocrina si respectigametogenetica a ovarului, se face ca urmare a sumarii mai multor factori (4):
- genetici;
- cresterea ponderala cu atingerea unei mase somatice critice de 47,5 ± 0,5 kg, si mai ales cresterea masei de adipocite;
- cresterea secretiei androgenilor suprarena-lieni;
- diminuarea activitatii secretorii a epifizei;
- cresterea secretiei de estrogeni ovarieni;
- maturizarea sistemului monoaminergic hipota-lamic din zona hipofiziotropa si preoptica.
Nivelul crescut al estrogenilor circulanti, existent la debutul fiecarui ciclu ovarian, determina, prin-tr-un feed-back pozitihipotalamic, activarea centrului tonic hipotalamic, cu cresterea secretiei de FSH al carui nivel plasmatic atinge valori > 25 mUI/ ml, avand ca efect selectarea, in raport cu capacitatea de fixare a FSH, a unui numar de 10-20 foliculi primordiali, ce vor intra in puseu evolutiv, crescand si transformandu-se succesiin foliculi primari si secundari (cavitari), unul singur ajungand ia stadiul de folicul matur tertia (De Graaf). Acesta are un diametru de 18-25 mm si este alcatuit dinspre exterior spre interior din: teaca foliculara externa, teaca foliculara interna, membrana Koelliker-Slawjansky, stratul celulelor granuloase in care se evidentiaza o aglomerare celulara ce contine ovo-citul, numit cumulus proliger, si antrul care contine lichidul folicular.
Celulele fibroblastice din stroma ovariana, ce participa la formarea tecilor foiicuiare externa si mai ales interna, se diferentiaza in celule cu potential endocrin, initiind sinteza steroizilor ovarieni pana la stadiul de A4-androstendion. Acesta va fi transferat in celulele granuloase, fiind transformat prin procese de aromatizare in estradiol (E2), fapt ce explica cresterea progresiva a estradiolului plasmatic, care in ziua a 13-a a ciclului ovarian atinge valori de cea 300 pg/ml (. 3A), determinand printr-un feed-back pozitihipotalamic cresterea de LRH, urmata de aparitia "peak\"-ului mediociclic de LH adenohipofizar, concentratia sa plasmatica depasind 40-45 mUI/ml. Aparitia acestei descarcari brutale de LH este semnalul care va induce reluarea procesului de maturare si diviziune a ovocitului de ordinul I, care isi va termina rapid ultimele 2 faze ale diviziunii meiotice (reductionale), transformandu-se in ovocit de ordinul II (haploid) si eliberand primul globul polar.
La nivelul ovocitului de ordinul II se va initia imediat cea de-a doua diviziune meiotica (de maturatie), care se va opri in metafaza. Acest moment se situeaza la cea 20 ore de la peak-u\\ de LH si precede cu 2-4 ore ponta ovulara, in urma careia va fi expulzat din foliculul De Graaf ovocitul de ordinul II. El va fi captat de pavilionul tubar si, daca are loc fecundatia, vor fi initiate ultimele 2 faze ale meiozei, cu formarea ovulului si a celui de-al doilea globul polar.
La nivelul foliculului De Graaf eclatat se va forma initial corpul galben hemoragie, iar prin proliferarea si diferentierea celulelor granuloase in celule lu-teice, corpul galben progestativ, care va sintetiza estradiol si progesteron pana in ziua 25-26. Durata de viata a corpului galben este relatifixa (10-l2 zile), fiind presilita genetic, acesta involuand in absenta fecundatiei si transformandu-se in corp albicans. Daca are loc fecundatia, HCG-ul secretat de trofoblast va initia transformarea sa in corp galben gestational, care isi va amplifica functia endocrina si va completa pana la sfarsitul lunii a 111-a de
sarcina steroidogeneza din unitatea materno-ovulara. Vascularizatie. Este asigurata de aa. ovariene, cu origine in aorta abdominala, si vv. ovariene, cea dreapta varsandu-se in v. cava inferioara si cea stanga in vena renala stanga. A. ovariana, ajunsa la nivelul lig. lombo-ovarian, se imparte intr-un ram ovarian, ce intra in grosimea mezoovarului, si un ram tubar, ce strabate mezosalpinxul, fiecare ana-stomozandu-se cu ramul omonim din a. uterina, formandu-se astfel arcadele paraovariana si sub-tubara, intre care pot exista conexiuni mai mult sau mai putin bine reprezentate (. 4). Limfaticele ovarului dreneaza in vase ce merg spre lig. infun-dibulo-pelvic, urmand traseul vv. ovariene, pentru a se varsa in ganglionii lombo-aortici si pericavi.
Inervatia ovarului este asigurata de plexul nervos vegetatiovarian si, in mai mica masura, de plexul nervos vegetatiuterin.
