mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Notiuni de anatomie sl fiziologie a aparatului genital feminin
Index » Patologia chirurgicala ginecologica » Notiuni de anatomie sl fiziologie a aparatului genital feminin
» Uterul

Uterul




Este un organ musculos catar, situat in axul catatii pelene, care gazduieste oul uman pe parcursul gestatiei si il expulzeaza la finele acesteia.
Are o forma tronconica, cu baza mare situata superior, si prezinta din punct de vedere topografic trei segmente:
1. corpul, cel mai voluminos segment, situat superior, cu un aspect conoid turtit antero-posterior, caruia i se descriu o fata anterioara, una poste-rioara, fundul, doua margini (canturi) si doua coarne (unghiuri tubare);
2. colul, situat inferior, avand o forma cilindrica si fiind impartit de insertia la nivelul sau a cupolei vaginale intr-o portiune supravaginala si una intra-vaginala;
3. istmul este segmentul mijlociu, cel mai putin inalt (cea 0,5 cm), care prezinta o fata anterioara si una posterioara si care face conexiunea intre celelalte doua segmente.
Dimensiunile uterului la femeia adulta sunt: ax longitudinal = 8 cm, ax transversal = 5 cm si ax antro-posterior = 3,5 cm. La femeile multipare aceste dimensiuni cresc global cu cea 1 cm. Raportul intre axul longitudinal al corpului uterin si cel al colului uterin este cea 2/1 la femeia adulta si cea 1/1 la impubere, fiind subunitar la fetite si nou-nascute.In mod normal, uterul este un organ unic, median, nepereche, dar ca urmare a unor anomalii embrio-morfogenetice pot apare diverse malformatii (uter didelf, pseudodidelf, septat, bicorn bicercal, unicorn etc).
Uterul este situat in axul catatii pelene, cel mai frecvent in pozitie de anteversoflexie (. 2). Pozitia de anteversoflexie este ideala pentru asigu-
rarea unei statici pel-genitale optime, greutatea uterului transmitandu-se cii urinare, apoi catre peretele vaginal anterior si catre cel posterior, fiind preluata in final de centrul tendinos al perineului (6).
Uterul poate fi situat si in alte pozitii: retro-versoflexie (plasat in "oglinda\" fata de pozitia de anteversoflexie), intermediara (axul uterului fiind aproximativ in prelungirea axului vaginului) sau latero-deatie dreapta sau stanga. Cea mai nefavorabila pentru statica uterina este pozitia intermediara, permitand descensus-ul uterin in canalul vaginal si aparitia prolapsului genital.
La examenul genital uterul este palpabil, consistenta sa fiind ferm-elastica, avand o mobilitate crescuta, cu revenire spontana la pozitia initiala, indiferent de miscarile imprimate in timpul examinarii.
Statica si mijloacele de fixare ale uterului. Pozitia centrala a uterului, suprapusa peste axul catatii pelene, pozitie la care aceste rene indiferent de miscarile imprimate, este asigurata prin-tr-o serie de mijloace de suspensie si de sustinere (7).
Mijloacele de suspensie sunt reprezentate de: peritoneu, lig. largi si lig. rotunde, si aderenta la ca si rect.
Mijloacele de sustinere sunt reprezentate de:


- seul pel-perineal cu centrul tendinos al perineului si

- tesutul conjunctiv pel-subperitoneal, organizat in principal sub forma plicilor sacro-recto-genito-pubiene (. 5), cu dispozitie sagitala (formate din lig. utero-sacrate posterior si lig. utero-cale si lig. pubo-cale, situate anterior fata de col) si lig. cardinale (Mackenrodt sau para-metre), care se intind transversal, la baza lig. largi, intre col si peretele excavatiei. Aceste structuri conjunctivale actioneaza in ansamblu sub forma unor resorturi elastice, care centreaza si readuc regiunea cerco-istmica a uterului in centrul excavatiei pelene.
Raporturile uterului. Exceptand portiunea intra-vaginala a colului, restul uterului este situat in catatea peritoneala (. 2).
Anterior, uterul ne in raport cu ca urinara, intre cele doua organe interpunandu-se fundul de sac peritoneal co-uterin, peritoneul reflectan-du-se de pe uter pe ca la nivelul regiunii istmice.
Fundul si fata posterioara ale uterului n in raport cu ansele intestinale.
De mentionat faptul ca peritoneul inveleste pe fata posterioara inclusiv portiunea supravaginala a colului, reflectandu-se pe fundul de sac vaginal posterior si apoi pe fata anterioara a ampulei rectale, pentru a forma fundul de sac recto-uterin (Douglas). Acesta reprezinta o zona de electie pentru efectuarea unor investigatii invazive (culdo-centeza, culdoscopie) sau a inciziilor de drenaj a unor colectii septice pelene.
De la nivelul canturilor uterine pornesc lig. largi, sub forma unor "aripioare\" peritoneale patrulatere dispuse in transversal, intinse pana la peretii excavatiei.
De la nivelul fiecarui corn uterin pornesc: anterior si lateral lig. rotunde (pe sub foita anterioara a lig. larg), strict transversal tubele uterine si postero-inferior lig. utero-ovariene (pe sub foita posterioara a lig. larg).
Portiunea supravaginala a colului ne in contact intim, pe fata sa anterioara, cu ca urinara.
Insertia FSV pe col se face intr-un oblic ascendent, dinspre anterior spre posterior, buza anterioara a colului aparand intotdeauna mai scurta fata de cea posterioara.
Conformatia interioara a uterului. in interior, uterul prezinta o catate, care poate fi subdizata in:
- catatea corpului uterin, care se prezinta ca un spatiu lamelar, rtual, dispus in transversal, de forma triunghiulara, cu baza superior, prezentand la extremitatile laterale orificiile uterine ale tubelor, si varful situat distal, corespunzand
orificiului cercal intern. Aceasta catate are un volum mic, de cea 3 ml in afara gestatiei, putand creste chiar pana la 8-9 litri in cazul unor sarcini gemelare sau multiple;
- canalul cercal, care are o forma cilindrica, fiind usor dilatat in portiunea mijlocie, se intinde intre orificiul cercal intern, care-l demarcheaza de catatea corpului uterin, si orificiul cercal extern, prin intermediul caruia comunica cu catatea vaginala.