Reprezinta ansamblul partilor moi care inchid stramtoarea inferioara a bazinului osos. Are o forma romboidala, fiind impartit de un care trece prin tuberozitatile ischiatice in perineu anterior (urogenital) si perineu posterior (anal) (1).
Din punct de dere topografic, in structura perineului se descriu, de sus in jos, 3 componente anatomice (. 9, 10):
1. diafragma pelviana, formata din mm. ridicatori anali si mm. ischio-coccigieni, tapetati pe fata lor superioara de fascia pelvina parietala (fascie perineala profunda). in ansamblu, are forma unei carene sau palnii, care prezinta in medio-sagital in jumatatea anterioara, intre marginile mediale ale mm. ridicari anali, o fanta - hiatus urogenital, si este inchisa inferior de m. sfincter
anal extern;
2. diafragma urogenitala, care are in ansamblu o forma triunghiulara, fiind prezenta doar la nilul perineului anterior, in alcatuirea sa intrand mm. transrsi perineali profunzi si m. sfincter al uretrei, cuprinsi intre cele doua foite ale fasciei perineale mijlocii. Are rolul de a inchide spatiile libere ale hiatusului urogenital, lasand sa treaca si conductul vaginal, si oprindu-se tendintei de herniere descendenta a viscerelor pelviene;
3. spatiul perineal superficial (loja bulbo-clito-ridiana), care contine mm. transrsi perineali superficiali, radacinile clitorisului cu mm. ischioca-rnosi, bulbii stibulari ai vaginului si glandele stibulare mari, inlite de mm. bulbospongiosi, formatiuni tapetate pe fata inferioara de fascia perineala superficiala, care se prelungeste la nilul perineului posterior cu fascia cribriforma.
Centrul tendinos ale perineului este o structura conjunctivala densa, cu forma piramidala, ocupand jumatatea inferioara a spatiului rectovaginal, baza sa fiind interpusa intre orificiul vaginal si cel anal. La nilul sau isi au insertia si se intrepatrund fasciculele urmatorilor muschi: pubo-vaginal, transrs perineal profund, bulbo-spongios, transrs perineal superficial si sfincter
anal extern, creand o structura anatomica cu rol esential in asigurarea unei statici pelvi-genitale normale. Deteriorarea sa prin traumatisme obstetricale repetate duce la aparitia colpocistoceluiui, colporectocelului, prolapsului genital.
La niiul perineului posterior, intre fata inferioara a diafragmei pelviene si fascia cribriforma, se gaseste un spatiu anatomic larg, cu o forma aproximativ piramidala, cu baza situata distal, denumit fosa ischio-rectala. Peretele supero-medial al acesteia este alcatuit din mm. ridicatori anali si m. sfincter
anal extern, care inleste canalul anal, iar peretele supero-lateral este reprezentat de fata mediala a coxalului, in portiunea corespunzand ischionului, acoperit de m. obturator intern.
Spatiul astfel delimitat este ocupat de corpul adipos al fosei ischio-rectale, care este separat de tesutul adipos subcutanat subiacent prin fascia cribriforma. Fosa ischio-rectala prezinta o prelungire anterioara, care se insinueaza asemenea unui corn in spatiul liber dintre jumatatea anterioara a diafragmei pelviene si diafragma urogenitala, si o prelungire posterioara, care, depasind m. coccigian, comunica prin spatiul infrapiriform cu regiunea fesiera.
O sectiunea transrsala la nilul perineului anterior (. 10) releva, in succesiune cranio-caudala, urmatoarele elemente anatomice: fascia perineala profunda, mm. ridicatori anali, prelungirea anterioara a fosei ischio-rectale, mm. transrsi perineali profunzi cuprinsi intre cele doua foite ale fasciei perineale mijlocii, mm. ischio-carnosi inlind radacinile clitorisului, mm. bulbo-spongiosi inlind bulbii stibulului vaginal, fascia perineala superficiala, tesutul adipos subcutanat si formatiunile labiale ale vuli.
O sectiune similara la nilul perineului posterior intercepteaza:
- fascia perineala profunda;
- supero-medial mm. ridicatori anali (respectiv mm. coccigieni), iar mai jos mm. sfincter anal extern;
- lateral mm. obturatori interni care acopera peretele portiunii subiacente a coxalului;
- corpul adipos al fosei ischio-rectale, interpus intre cei doi pereti;
- fascia cribriforma (prelungirea posterioara a fasciei perineale superficiale);
- tesutul adipos subcutanat si tegumentul. Vascularizatia si inervatia perineului sunt
asigurate in principal prin intermediul pediculului vasculo-nervos rusinos intern.
A. rusinoasa interna este ram posterior al a. hipogastrice, vv. rusinoase interne dreneaza in na hipogastrica, iar n. rusinos intern are originea in segmentele medulare S2-S4. impreuna formeaza pediculul vasculo-nervos rusinos intern, care iese din
pelvis prin partea mediala a spatiului infrapiriform, ocoleste lig. sacrospinos, reintrand in pelvis in spatiul gaurii ischiatice mari, pentru a se situa, in traiectul sau spre anterior, intr-o dedublare a fasciei m. obturator intern (canalul Alcock). Acest pedicul asigura vascularizatia si inervatia tuturor structurilor anatomice perineale. Blocarea prin infiltratie cu xilina a n. rusinos intern la nilul buclei de ocolire a lig. sacrospinos reprezinta un mijloc eficient de analgezie locoregionala perineala.
