Majoritatea pacientilor rstnici sunt capabili de a furniza o anamneza pertinenta; totusi, o multime de acuze pot face obtinerea anamnezei mai dificila si trebuie acordat un timp adect. Daca pacientul este incapabil de a intelege sau de a comunica, datele trebuie obtinute de la familie, prieteni sau ingrijitori. Anamneza trebuie de asemenea sa cuprinda tratamentul efectuat, alimentatia, existenta caderilor, incontinentei, depresiei si anxietatii.
Indicatii pentru efectuarea anamnezei Toti pacientii rstnici trebuie chestionati daca au proiecte cu indicatii pentru ingrijirea sanatatii lor in viitor, iar daca au, trebuie anexata o copie cu acestea la dosarul lor. Aceste indicatii pot fi o procura privind ingrijirea sanatatii sau imputernicirea unui avocat privind ingrijirea sanatatii, prin care pacientii desemneaza un loctiitor in luarea deciziilor care asigura deciziile privind ingrijirea sanatatii pentru cazul in care pacientul nu este capabil, si/sau un testament sau indicatii medicale, in care pacientii isi specifica dorintele de tratament in situatii critice in care nu vor putea comunica.
Indiferent daca pacientul a inregistrat sau nu oficial aceste indicatii, este util sa fie mentionata in dosar persoana care sa ia deciziile medicale, daca pacientul nu mai fi capabil sa faca acest lucru. Pacientii trebuie sa fie apoi incurajati de a discuta cu medicul lor parerea lor despre resuscitare, intubatie, tuburile de alimentatie, spitalizare etc, pentru starea lor de sanatate din acel moment sau pentru afectiunile posibile din viitor. Chestionarea din timp asupra preferintelor si lorilor pacientului poate deseori ajuta atat medicul, cat si familia in luarea unor decizii dificile, prin explicarea dorintelor pacientului catre imputernicitul sau in luarea deciziilor.
EXAMENUL CLINIC Cate caracteristici ale examinarii trebuie sa fie tratate cu atentie, in functie de simptomele descrise in anamneza. La fiecare vizita trebuie masurate greutatea si
tensiunea arteriala posturala. Trebuie verificate vederea si auzul; daca
auzul este afectat, trebuie inlaturat cerumenul in exces de la nivelul canalelor auditive externe. Trebuie investigate calitatea danturii si cavitatea bucala dupa inlaturarea protezei dentare. Desi afectiunile
tiroidiene devin mai frecvente o data cu rsta, sensibilitatea si specificitatea simptomelor sunt substantial mai reduse decat la pacientii mai tineri; in consecinta, examenul clinic poate rareori diagnostica sau exclude o disfunctie tiroidiana la pacientii rstnici. Nu trebuie scapate
din vedere glandele mamare, deoarece la femeile rstnice cancerul mamar are o frecventa mai mare, iar autoexaminarea nu prea este practicata. Suflul sistolic de scleroza aortica este frecvent si poate fi dificil de diferentiat de stenoza aortica, in mod special datorita faptului ca prezenta unui zgomot cardiac Z4 la persoane mai in rsta nu presupune o boala cardiaca semnificati iar debitul carotidian creste in mod normal datorita rigiditarii arteriale legata de rsta.
La pacientii inactivi si la cei cu incontinenta fecala sau urinara trebuie verificata existenta fecaloamelor. La pacientii cu incontinenta urinara - in special la barbati-trebuie verificata existenta distensiei cale, deoarece acest semn poate fi unic in retentia urinara; de asemenea, trebuie investigate senzatia de apasare perineala si reflexul bulbocavernos. Pacientii care cad trebuie examinati in picioare, stand pe un scaun, in mers (10 pasi), la intoarceri, rasuciri si reasezare pe scaun. Anomaliile mersului si nesiguranta in ortostatism vor fi eluate cu pacientul cu ochii deschisi si trebuie examinat raspunsul la o usoara impingere sternala. Trebuie apreciat daca "semnele de eliberare frontala\" (de ex. reflexul "botului\", "glabelar\" sau reflexul palmomentonier) si absenta reflexului ahilian si a sensibilitatii la vibratii la nivelul membrelor inferioare pot fi normale la rstnici.
