mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » Medicina geriatrica - medicina varstnicilor
» Reactiile medicamentoase iatrogene

Reactiile medicamentoase iatrogene







Din
mai multe moti, pacientii varstnici sunt de 2-3 ori mai susceptibili la reactii adrse la medicamente (modulul 69) fata de populatia generala. Clearance-ul medicamentelor este deseori mult redus. Aceasta se datoreaza scaderii debitului plasmatic renal si ratei filtrarii glomerulare si reducerii clea-rance-ului hepatic. Acesta din urma se produce din cauza scaderii activitatii enzimelor microzomale ce meolizeaza medicamentele si reducerii generale a debitului sanguin la nil hepatic, odata cu inaintarea in varsta. De asemenea, este afectat si volumul de distributie al medicamentelor, deoarece la varstnici exista o scadere a cantitatii totale de lichide din organism si o crestere relativa a lipidelor. De aceea, medicamentele hidro solubile devin mai concentrate, iar medicamentele liposolubile au un timp de injumatatire mai lung. in plus, nilul seric al albuminei scade in special la persoanele bolna, astfel incat exista o reducere a proteinelor care leaga unele medicamente (de ex.: warfarina, fenitoina), lasand disponibila o cantitate mai mare de substanta libera (activa).


Alaturi de alterarea clearance-ului medicamentelor, care influenteaza farmacocinetica, la pacientii varstnici exista o alterare a raspunsului la niluri serice similare de medicamente, un fenomen cunoscut ca farmacodinamica alterata. Ei sunt mai sensibili la unele medicamente (de ex.: opiacee, anticoa-gulante) si mai putin sensibili la altele (de ex.: agentii beta-blo-canti). in sfarsit, la pacientii varstnici cu afectiuni cronice multiple exista posibilitatea unui tratament cu mai multe medicamente, inclusiv agenti neprescrisi. De aceea, reactiile adrse la medicamente si erorile de dozare sunt mai frecnte, in special daca pacientii au deficite vizuale, auditi sau de memorie.

Precautii pentru evitarea toxicitatii medicamentelor Selectarea si administrarea medicamentelor inainte de initierea tratamentului, medicul trebuie sa se asigure de faptul ca simptomele ce necesita terapie nu se datoreaza altor medica-
mente. De exemplu, agentii antipsihotici pot produce simptome care mimeaza depresia (aplatizarea afectivitatii, agitatie) si la aparitia acestor simptome trebuie prompt reduse dozele, mai degraba decat instituirea unui tratament antidepresiv. in plus, tratamentul medicamentos trebuie instituit numai dupa ce au fost incercate metodele nefarmacologice adecvate si doar daca efectele benefice depasesc clar riscurile.
Odata ce a fost decisa instituirea tratamentului medicamentos, trebuie initial administrate doze mai mici decat dozajul obisnuit utilizat la adult si dozele trebuie crescute progresiv. Totusi, datorita variabilitatii mari a farmacocineticii si farmacodinamicii la varstnici, cresterea dozelor ar trebui sa continue pana cand fie se realizeaza reactia benefica a medicamentului, fie apare o reactie adrsa intolerabila. Programul final al administrarii medicamentelor trebuie sa fie cat se poate de simplu, iar numarul de medicamente administrate trebuie sa fie cat mai scazut. Evaluarea nilului seric al medicamentelor este deseori de ajutor la pacientii varstnici, in special pentru monitorizarea medicamentelor cu indici terapeutici ingusti, cum sunt fenitoina, teofilina, chinidina, aminoglicozidele, litiul si agentii psihotropi, precum nortriptilina. Totusi, toxicitatea poate aparea chiar si la niluri terapeutice "normale\", la cateva medicamente (de ex., digoxin, fenitoina).
Medicamente neprescrise pe retete Aproape trei sferturi dintre persoanele in varsta folosesc curent medicamente neprescrise, multe dintre ele determinand simptome semnificati. Medicamentele care determina frecnt dirse reactii sunt acelea pentru insomnie neprescrise (toate sunt antico-linergice) si antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), care pot afecta controlul hipertensiunii si in plus sa determine afectarea functiei renale si sangerarea gastrointestinala. Deoarece pacientii in varsta considera deseori aceste medicamente ca fiind "panacee\", mai degraba decat medicamente, medicul trebuie sa intrebe despre ele cat mai direct.


Sedativ-hipnotice Daca tratamentul nefarmacologic al insomniei este ineficient, poate fi de ajutor folosirea pe termen scurt a unui agent cu actiune intermediara, al carui meolism nu este afectat de varsta (de ex., oxazepam, 10-30 mg/zi). Datorita riscului crescut de confuzie si de alte efecte adrse, atat agentii cu actiune lunga (de ex., flurazepam si diazepam); cat si benzodiazepinele cu actiune mai scurta (de ex., triazolam) trebuie evitate. Un antidepresiv nu trebuie prescris pentru insomnie decat daca pacientul e depresiv.
Antibiotice Creatinina serica nu este un indicator bun pentru activitatea renala la varstnici; totusi, cand sunt valori mari, trebuie avuta o grija speciala la administrarea medicamentelor excretate in mod normal prin urina. Concentratiile antibioticelor importante trebuie masurate direct.
Medicamente cardiotrope La pacientii varstnici digita-licele, procainamida si chinidina au un timp de injumatatire prelungit si ferestre terapeutice inguste; toxicitatea apare frecnt la doze obisnuite. De exemplu, toxicitatea digoxinului - in special anorexia, confuzia sau depresia - poate aparea chiar la un nil terapeutic.
Antagonista receptorilor H2 Multi dintre acesti agenti interfera cu meolismul hepatic al altor medicamente si toti pot produce confuzie la persoanele in varsta. Deoarece ei sunt excretati renal, ar trebui folosite doze mai mici pentu a scadea riscul toxicitatii la persoanele in varsta.
Antidepresi si antipsihotice Acesti agenti pot produce efecte adrse anticolinergice la varstnici (de ex.: confuzie, retentie de urina, constipatie, uscaciunea gurii). Acestea pot fi reduse prin inlocuirea cu un agent nonanticolinergic (de exemplu, sertralin sau trazodon) sau cu unul cu efect anticoli-nergic mai slab (de exemplu, desipramin). in general, cei mai slabi agenti antipsihotici (de exemplu, clorpromazina) au cel mai mare efect sedativ si anticolinergic si determina cel mai frecnt hipotensiune posturala. Spre deosebire de acestia, cei mai puternici agenti antipsihotici (de exemplu, haloperidol) au cele mai mici efecte adrse - sedati.


Tipareste Trimite prin email




});
Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

  Sectiuni Medicina geriatrica - medicina varstnicilor:


       
      Fa-te cunoscut!
      Invitatie Online - promoveaza produse medicale

      Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

       

      Creaza cont si exprima-te

      vizitatorii nostri pot fi clientii tai
      Cauta in site:  
       
      Taguri:
      buze amare hydrastis canadensis hepar sulfur
      Sambata
      2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024