mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


loading...
Infectii cu protozoare si helminti consideratii generale
Index » Boli infectioase » Infectii cu protozoare si helminti consideratii generale
» Paraziti cu taxonomie incerta - blastocystis hominis

Paraziti cu taxonomie incerta - blastocystis hominis


Share


Blastocystis hominis este un parazit polimorf, care detine atat caractere de fung cat si de protozoar anaerob [6,11].
Prezinta 3 forme morfologice distincte: ameboidala, granulara si cuolata.


Cuprins:

Morfologie

Ciclul biologic

Patogenie

Diagnostic

Tratament


Morfologie

sus sus
Forma ameboidală, considerată de unii autori, trofozoit, este rotundă şi emite în acelaşi loc un singur pseudopod care spre deosebire de amibe, nu asigură deplasarea parazitului. Este rar întâlnită la nivelul intestinului uman şi în materiile fecale, dar este forma vizibilă în culturi.
Forma vacuolată este considerată de unii autori, chist [11]. Este sferică sau elipsoidală şi are dimensiuni variabile de 5-30 [im, în medie fiind de 8-10 um. Poate prezentă o capsulă proeminentă [6]. Conţine o vacuolă mare, centrală, clară, delimitată de o bandă subţire, neregulată de citoplasmă, la nivelul căreia se găsesc nucleii şi granule, dispuse periferic. Deţine în general un nucleu, dar uneori poate avea 2-4 nuclei. La formele binucleate, nucleii pot fi dispuşi la cei 2 poli, iar la formele tetranucleate, cei 4 nuclei pot fi dispuşi la periferia celulei [20].

Ciclul biologic

sus sus
Blastocystis hominis este un parazit întâlnit la porci, cobai la care poate produce diaree, dar şi la maimuţe şi păsări, la care infecţia este asimptomatică [6]. La om, este localizat la nivelul intestinului gros şi se elimină prin materiile fecale.

Patogenie

sus sus
Deşi Blastocystis hominis poate fi detectat în materiile fecale la aproximativ 25% dintre persoanele testate, semnificaţia sa patogenă este controversată [5]. Studii recente sugerează existenţa de tulpini virulente şi avirulente de Blastocystis, ceea ce ar explica controversele existente privind semnificaţia patogenă a izolatelor clinice. In fragmentele biopsice intestinale prelevate de la persoanele infectate cu Blastocystis hominis, s-a evidenţiat un proces inflamator, dar nu şi penetrarea parazitului în epiteliul intestinal [26].
Ocazional, s-au raportat şi s-au asociat cu infecţia cu Blastocystis, enterite apoase, cu pierderea a 2-3 litri/zi, precum şi colite persistente, cu scaune mucoase, în care se pot detecta leucocite şi hematii, dar incriminarea sa ca agent etiologic al enterocolitelor nu este posibilă decât după excluderea altei etiologii bacteriene, parazitare sau virale [5].
Diareea poate fi prelungită, cu o durată mai mare de o lună şi, la un număr mic de pacienţi, poate fi însoţită de greţuri, vărsături, dureri abdominale, anorexie, astenie şi febră. La unii pacienţi s-a detectat o eozinofilie sanguină şi prezenţa eozinofilelor în materiile fecale [6].

Diagnostic

sus sus
Este posibilă vizualizarea la examenul coproparazitologic a formelor caracteristice, sferice sau ovale, în special a formelor vacuolate. In preparatele native, efectuate în soluţie Lugol, nu se colorează vacuola, ci doar citoplasmă şi nucleii parazitului. Este necesară diferenţierea de chisturile de amibe, care se poate realiza facil, pe baza particularităţile morfologice sau prin comportamentul paraziţilor la apă: formele vacuolate de Blastocystis sunt lizate de apă, în timp ce chisturile de amibe nu sunt Uzate [5,11]. în frotiurile colorate Giemsa, citoplasmă parazitului se colorează în albastru iar nucleul în roşu. Nu se poate corela numărul paraziţilor evidenţiaţi în materiile fecale cu simptomatologia clinică [26].
Cultivarea amibelor este posibilă pe mediul Loffler, fără adiţie de amidon de orez, în culturi evidentiindu-se forme ameboidale şi vacuolate [11].

Tratament

sus sus
Terapia cu Metronidazol pare a fi eficientă, iar în studiile experimentale s-au dovedit eficiente, inhibând dezvoltarea parazitului în vitro, Emetina, Metronidazolul, Furazolidonul [6].

Tipareste Trimite prin email


 

  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai






 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2014 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor