Manifestarile cutanate ale lupusului eritematos (LE) ( modulul 312) pot fi impartite in tipurile acut, subacut si cronic (adica LE discoid). LE cutanat acut se caracterizeaza prin eritemul nasului si al eminentelor malare, cu un aspect de "fluture\". Acest eritem are deseori un debut brusc insotit de edem si scuame fine si se coreleaza cu afectarile sistemice. Bolnavii pot avea o suprafata mare a fetei afectata, ca si eritem si descuamare a suprafetelor de extensie ale membrelor si ale toracelui superior. Aceste leziuni acute, care sunt uneori pasagere, dureaza de obicei zile si sunt deseori asociate cu exacerbari ale bolii sistemice. Biopsiile de piele ale leziunilor acute pot arata numai un infiltrat dermic cu rare celule mononucleare si edem dermic. in unele cazuri, infiltratele celulare perivasculare si ale foliculilor pilosi sunt noile, la fel ca si degenerarea hidropica a celulelor bazale ale epidermului. Microscopia cu imunofluorescenta directa a leziunilor pielii evidentiaza frecvent depozite de imunoglo-bulina si complement in zona membranei bazale epidermice. Tratamentul tinteste controlarea bolii sistemice; in acest caz, si in alte forme de LE, fotoprotectia este foarte importanta.
Lupus eritematos cutanat subacut (SCLE) se caracterizeaza printr-o eruptie extinsa fotosensibila necicatriceala. Aproximatijumatate dintre acesti bolnavi au LES in care afectarile severe
renale si ale sistemului nervos central sunt neobisnuite. SCLE se poate prezenta ca o eruptie papuloscuamoasa care semana cu psoriazisul sau leziuni anulare care seamana cu cele vazute in eritemul multiform. in formele papuloscuamoase, papule discrete eritematoase apar pe spate, torace, umeri, suprafetele de extensie ale bratelor si dosul mainilor, dar sunt neobisnuite pe fata, suprafetele de flexie ale bratelor si sub talie. Papulele usor scuamoase tind sa fuzioneze in placi mari, unele cu aspect reticulat. Forma inelara implica unele zone si incepe, de asemenea, ca o papula eritematoasa, dar tinde sa se dezvolte ca o leziune ovala, circulara sau policiclica. Leziunile SCLE sunt mai raspandite dar au o tendinta mai mica pentru cicatrizare decat o au leziunile LE discoid. Biopsia de piele evidentiaza un infiltrat dens cu celule mononucleare in jurul foliculilor pilosi si vaselor sanguine din dermul superficial, combinat cu degenerarea hidropica a celulelor bazale ale epidermului. Microscopia cu imunofluorescenta directa a leziunilor pielii evidentiaza depozite de imunoglobuline in zona membranei bazale epidermice la aproape jumatate dintre cazuri. Majoritatea bolnavilor cu SCLE au
anticorpi anti-Ro. Tratamentul local este de obicei fara succes si multi bolnavi necesita tratament cu antimalarice aminoquinolinice. Terapia orala cu doze mici de glucocorticoizi este uneori necesara; masuri fotoprotectoare contra radiatiilor
ultraviolete B si A sunt foarte importante.
Lupusul eritematos discoid (DLE) se caracterizeaza prin leziuni discrete, majoritatea deseori pe fata, scalp sau urechea externa. Leziunile sunt papule sau placi eritematoase cu o scuama aderenta, groasa, care obstrueaza foliculii pilosi (dopuri foliculare). Cand scuama este indepartata, fata ei aderenta va arata mici excrescente care corespund deschiderii foliculilor pilosi si seamana cu cuiele de tapiter. Acest fapt este relatispecific pentru DLE. Leziunile de lunga durata dezvolta atrofie centrala, cicatrizare si hipopigmentare dar deseori ele au la periferie margini eritema-toase si uneori ridicate. Aceste leziuni persista ani si tind sa se extinda incet. Numai 5-l0% dintre bolnavii cu DLE corespund criteriilor pentru SLE ale Asociatiei Americane pentru Reumatism. Totusi, leziunile discoide tipice sunt frecvent vazute la bolnavii cu SLE. Biopsia leziunilor DLE arata hiperkeratoza, dopuri foliculare si atrofia epidermului. Jonctiunea dermo-epidermica evidentiaza degenerari hidropice ale keratinocitelor bazale si un infiltrat cu celule monoucleare in jurul foliculior pilosi si al vaselor sanguine. Microscopia cu imunofluorescenta directa demonstreaza depozite de imunoglobuline si complement in zona membranei bazale la aproximati90% dintre cazuri. Tratamentul este concentrat asupra controlului bolii cutanate locale si consta in principal din fotoprotectie si glucocorticoizi topic sau intralezional. Daca terapia locala este ineficienta, pot fi indicate antimalaricele aminoquinolinice.
