Sistemul limfatic este implicat in procesele a trei functii principale ale organismului: 1. circulatorie, 2. de aparare, 3. de rezorbtie intestinala.In contextul circulator, contribuie la homeostazia presiunii coloidoosmotice. Capilarul limfatic preia o parte din lichidul interstitial (lichid continut in spatiile prelimfatice). Teoretic, in primele etape, in capilarul limfatic initial, compozitia limfei este identica cu compozitia lichidului interstitial (lichidul continut in vasele de limfa poarta numele de limfa). Cresterea in volum a lichidului interstitial (vasodilatatie, staza sangvina, extravazare capilara sangvina crescuta etc.) produce o amplificare a presiunii intersti-tiale care ar putea colaba capilarul limfatic.- Prin cresterea spatiului interstitial elementele constituti conjuncti (celule, fibre) sunt supuse unor forte ce realizeaza indepartarea acestora unele de altele. Celulele care se indeparteaza astfel, tractio-neaza de filamentele de ancorare fixate cu un capat pe celulele conjuncti si cu alt capat pe celulele endoteliale ale capilarului limfatic. Prin acest proces se realizeaza largirea capilarului de limfa si deschiderea fantelor intercelulare endoteliale, proces ce faciliteaza rezorbtia excesului de lichid interstitial in capilarele de limfa.In timpul cat limfa parcurge vasele de limfa (capilare initiale, vase colectoare, trunchiuri limfatice, capilare limfatice limfo-nodale), este supusa unui proces continuu de concentrare si amestec. Compozitia si cantitatea limfei initiale este diferita de la un segment la altul al corpului, de la un organ la altul.
Sarcina circulatorie limfatica obligatorie consta in preluarea din lichidul interstitial, concentrarea si readucerea in circulatia sangvina a macromolecu-lelor extravazate din capilare, a moleculelor cu greutate moleculara in jur de 1000 daltoni si peste.
Sarcina circulatorie facultativa este reprezentata de apa, electroliti si cristaloizi, care se gasesc in limfa in proportii apropiate de cele din ser.
Cantitatea totala de limfa dersata de duetul toracic in confluentul nos stang de la baza gatului este de 2-4 l/24h, continand jumatate din proteinele serului. Dintr-un litru de sange care strabate un organ se formeaza in medie 0,5 ml limfa.
Circulatia limfei se realizeaza in principal gratie fortelor de vis a tergo de la nilul capilarelor initiale si a celor colectoare si datorita presiunii inter-stitiale limitrofe. in vasele capilare colectoare limfa circula directionat de sistemul valvular intraluminal, val dispuse la distante submilimetrice.In trunchiurile limfatice, circulatia limfei este tributara in principal contractiei segemntelor inter-valvulare si a jocului vallor intraluminale. Acest mecanism realizeaza la acest nil in medie presiuni de 1 cm Hg. Contractiilor segmentelor inter-valvulare survin in "sal\" grupate la mai multe segmente intervalvulare ce intra in vasoconstrictie concomitent cu procese de destindere/largire in segmentele urmatoare pregatite pentru a prelua continutul segmentelor distale ce au intrat in vasoconstrictie. Succesiunea si frecnta acestor contractii este controlata de elemente ale sistemului nervos getativ simpatic local - a si p receptori. Excitatia simpatica, catecolaminele in conditii fiziologice cresc frecnta si amplitudinea undelor con-tractile, cresc debitul circulator limfatic local, regional. La progresia limfei mai pot participa si alti factori: pulsatii arteriale locale, miscari ale segmentelor corporale, compresiuni externe, miscarile respiratorii, aspiratia vidului toracic.In conditiile unui obstacol experimental pe un trunchi limfatic gambier morfo-functional normal, au fost masurate presiuni care au ajuns la valori in apropiere de 100 cm H2O (9) pe parcursul a zeci de minute (9).
Prezenta unui numar in crestere a vallor si a fibrelor musculare netede pe unitatea de lungime in trunchiurile aferente prelimfo-nodale sugereaza cresteri presionale inaintea varsarii limfei in sinusul marginal limfo-nodal. Limfa din sinusul marginal limfo-nodal este recapilarizata in maniera "sistemului port\" in fiecare nod limfatic. Se apreciaza ca volumul limfei care paraseste un nod limfatic prin vasele eferente este in cantitate mai redusa decat limfa ce intra prin vase aferente. in acest proces compozitia limfei se amelioreaza, se imbogateste in limfocite, in macromolecule si este curatata de corpii straini (resturi celulare, germeni etc.) preluati din lichidul interstitial distal.
Sistemul limfatic are
sarcini importante/principale in functia de aparare gratie: 1. elementelor si proprietatilor sistemului reticuloendotelial mobil (elemente celulare mobile) si fixe in vasele de limfa si in
nodulii limfatici, 2. limfocitelor ce iau
nastere in foliculii germinali limfo-nodali si care sunt dersate in circulatia sangvina prin sistemul limfatic, 3 proceselor de sinteza a globulinelor ce au loc in splina, in foliculii limfatici izolati etc.
Sistemul limfatic este responsabil de rezorbtia din lumenul
intestinului subtire a macromoleculelor generate in procesul de digestie.
Duetul toracic si duetul limfatic drept sunt cele doua vase limfatice terminale care isi dreneaza continutul in nele de la baza gatului. La acest nil, in aceste ne se realizeaza ritmic presiuni de valori negati in aceste ne in momentul inspirului, momente care faciliteaza functionarea acestor anastomoze. Varsarea duetului se poate face sub forma de estuar (trunchi unic) sau sub forma de delta (prin mai multe ramificatii) - particularitati individuale.
Contractiile ritmice ale musculaturii netede din duetul toracic si valvulele intraluminale sunt factorii principali care determina dezvoltarea unor presiuni superioare celor din ne. Ostiumul de comunicare intre duetul toracic si ne este un orificiu aproape/ sau inextensibil, strajuit de un sistem valvular eficient pe rsantul limfatic pentru a preni refluxul de sange in sistem.Intre duetul toracic si duetul limfatic drept se pot realiza anastomoze eficiente care pot compensa obliterarea unuia dintre acestea.
