mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Patologia sistemului limfatic
Index » Patologia vasculara periferica » Patologia sistemului limfatic
» Explorari paraclinice

Explorari paraclinice







Laborator: in ser urmarim: hemoleucograma: hematii, hemoglobina, hematocrit, leucocite, formula leucocitara, trombocite, VSH, proteine, electroforeza, fosfataza alcalina, lipidograma, colesterol, iono-grama, probe de disproteinemie hepatice, analize ce orienteaza spre suspiciuni concomitente ale limfedemului primar cu o enteropatie hipoproteica, asupra limfedemelor secundare afectiunilor tumorale limfo-nodale sau asupra unor edeme hipoproteice (hepatice, renale). Aceste explorari se efectueaza in contextul si judecata unor baterii complete, completate cu determinari din urina.In lichidul intestitial se dozeaza proteinele totale, electroforeza (acid hialuronic -l6), colesterol, lipide, frotiu fixat, nativ colorat, elemente celulare. O precizare initiala: recoltarea lichidului interstitial din teritoriul de edem se realizeaza fara dificultate in edemele cu participari venoase, cardiace, renale, hepatice. Recoltarea acestuia in edemele limfatice comporta masuri speciale. Altfel spus, in limfedem, aceasta recoltare este anevoioasa. Limfostaza pura genereaza un edem din care nu se scurge lichidul interstitial. Curgerea libera a acestui lichid dupa punctii subcutanate transtegumentare sau dupa sca-rificari precizeaza prezenta unei alte componente decat cea limfatica. Aceleasi determinari de \\st-borator pot fi recomandate din lichidul recoltat din flictene. Valoarea proteinelor totale este de peste 20 g%o in limfedem si sub aceste valori, sub 10 g%o in edemele venoase (16) sau in edemele de cauze generale.


De mare valoare pot fi rapoartele albumina/y -globuline in ser, in lichidul interstitial, in limfa ca si aceste rapoarte in ser/lichd interstitial, ser/limfa, lichid interstitial/limfa. Raportul normal proteine totale ser/lichi interstitial este deasupra cifrei 6. Raportul albumine/ser lichid are valori mai crescute in limfedem. Raportul albumine/y - globuline este mai redus in lichidul interstitial decat in ser in mod normal si de valori si mai reduse in flebostaza ativ cu limfostaza. Aceste rapoarte pot primi aprecieri mai importante in cercetare si in special ativ ser/lichid interstitial/limfa.
Recoltarea limfei se poate realiza in cazul unor fistule limfatice, limfangioame, limfocel, reflux de chil sau punctii intraoperatorii ale vaselor de limfa. Se recomanda a nu trece cu vederea determinarile de laborator enuntate mai sus in lichidele colectate in catatile seroase (chilotorax, chilopericard, chilope-ritoneu: ascita chiliforma, ascita chiloasa, hidrocel etc).

Pe radiografia din profil pentru parti moi a piciorului si jumatatea gambei se vad opacitati neomogene, neregulate in teritoriul extraaponevrotic.
Proba de rezorbtie a colorantului este cea mai spectaculoasa in diagnosticul limfedemului si care este pozitiva inca din primele zile ale instalarii lim-fostazei subclinice. Ea consta in injectarea intrader-mica/subcutanata in spatiile I, II interdigitale a 1 ml din solutia de 2% de petenten bleu-olet sau albastru Evans (dupa o anestezie locala prealabila) si urmarirea locala in minutele si orele urmatoare.In mod normal, la locul injectarii se observa o retea fina, nesistematizata, o pata de culoare bleu/ albastru de forma romboida cu axul lung orientat pe directia distal proximala. La extremitatea proxi-mala a acestui desen se coloreaza 1-2-3 traiecte late de 1-3 mm pe o distanta de cativa centimetri, acestea sunt trunchiurile de limfa in care a fost rezorbit colorantul injectai distal, trunchiuri ce se vad prin transparenta tegumentelor.In prezenta limfostazei la locul injectarii colorantul difuzeaza, se imprastie spre marginea externa (a piciorului, a mainii), ca primul semn patologic, cu absenta coloratiei tegumentare, proximale a trun-chiurilor limfatice, ca al doilea semn patologic si cu coloratii/pete de culoare prin reflux distal in tegumentele dorso-digitale si palmare/tare, ca al treilea semn patologic. in limfostaza cronica cu limfedem hiperplazic decelam pete de culoare pe segmentele proximale, pete suspendate pe gambe/ antebrat, coapse (. 4) / brat, in orele urmatoare ca o consecinta a unui proces de curgere retrograda "back-flow\", ca al patrulea semn patologic. in limfedemele secundare (postinflamatorii, posttumo-rale, postrontgerterapie, postchirurgicale) colorantul injectat pe fata dorsala a piciorului realizeaza in 1/3 superioara a copasei, o plaga colorata ca o consecinta a stazei limfatice si a curgerii retrograde a limfei la acest nivel.In limfostaza acuta care se instaleaza dupa extirparea unor statii limfo-nodale (chiar fara ligatura trunchiurilor limfatice aferente nodurilor extirpate) se deseneaza pete de culoare pe tegumente pe traiectul trunchiurilor limfatice in vecinatatea plagii operatorii si pe segmentele distale acesteia (brat, plica de flexiune a cotului). De asemenea, colorantul injectat in segmentele distale, limitrofe ablatiilor limfo-nodale determina un reflux distal - al cincilea semn patologic.In limfedemul membrului inferior la cateva minute dupa injectarea colorantului se remarca transpiratie abundenta sub forma de picaturi pe tegumentele piciorului, aspect absent la picioarele indemne.

Aceste modificari se observa in exclusitate in conditiile de limfostaza, de perturbare a preluarii sarcinii limfatice obligatorii din lichidul interstitial. Acuratetea probei comporta utilizarea unui colorant adecvat. Proba se efectueaza ativ bilateral.
De mentionat ca in conditii de flebostaza (trombo-flebita acuta, sindrom posttrombotic, malformatii congenitale venoase) de partea cu edem, colorantul (in special albastru Evans) este rezorbit in timp mai scurt decat in partea contralaterala indemna.
Limfangiografia directa - Kinmonth (8) consta in introducerea unei substante radioopace uleioase (lipiodol ultrafluid) in lumenul unui trunchi limfatic si urmarirea pe filme radiologice in timpul injectarii, in orele si in zilele, saptamanile si lunile urmatoare a radioopacitatilor de la locul abordului vaselor de limfa pana la varsarea duetului toracic in venele de la baza gatului. in minutele urmatoare de la injectarea colorantului (in maniera descrisa mai sus) se procedeaza la o incizie de 1-2 cm proximal de conturul colorat. Se identifica trunchiurile limfatice colorate in albastru, se detaseaza de tesuturile conjunctive din jur, se canuleaza cu un ac adecvat si se injecteaza (manual sau mecanic) lipiodol ultrafluid in ritm mediu de 1 ml/5-l0 min. Manevra comporta gesturi si aparatura de microchirurgie, se efectueaza bilateral. in zilele urmatoare poate fi decelata o amplificare pasagera a edemului dupa limfangiog rafie.


De la inceput, putem preciza 6 aspecte mai frecvent intalnite in practica:
1. Vase limfatice absente sau anevoios de identificat si de canulat, foarte subtiri, gracile la locul inciziei si un numar redus de vase limfatice opaci-fiate in segmentele corporale proximale. in aceste cazuri se opacifiaza limfonoduri reduse ca dimensiuni si ca numar la radacina extremitatii de intensitate radiologica normala de aspect omogen. Este cazul limfedemelor primare congenitale hipoplazice. in mai mult de 50% din aceste cazuri incercarea de explorare limfangiografica poate fi un esec. Radiografiile nu deceleaza aspecte de limfostaza troncu-lara sau limfo-nodala.
2. Prezenta vaselor limfatice numeroase, largi (1-2 mm) la locul inciziei care pot fi canulate fara dificultate. Pe radiografiile imediate se opacifiaza vase limfatice numeroase, largi, sinuoase, de la locul injectarii si distal de acesta ca o consecinta a refluxului retrograd, pana la nivelul degetelor si de asemenea acelasi aspect al vaselor in segmentele urmatoare, in numar foarte mare (zeci, sute - . 5). in orele urmatoare se opacifiaza si vasele limfatice de la coapsa, topografic asezate pe traiectul pedi-culului safenei. in continuare se opacifiaza omogen si cu intensitate crescuta un numar si volum mare (2-5 cm din suprafata) de noduri limfatice. Pe radiografiile efectuate in zilele urmatoare la nivelul piciorului, gambei, coapsei raman opacifiate trunchiuri limfatice numeroase, largi si cu modificari putin semnificative sau nesemnificative de la o zi la alta. Este un semn al stazei tronculare in absenta obstacolelor mecanice. Nu se decelaza semne de limfostaza limfo-nodala. Putem surprinde opacifierea si aspecte ale varsarii duetului toracic. Sunt aspecte caracteristice prezente in limfedemele primare hiperplazice.
3. Se pot identifica si canula fara dificultate vase limfatice la locul inciziei de aspect normal. Radiografiile segmentelor distale sunt fara modificari decelabile. La nivelul coapsei numarul vaselor de limfa poate fi crescut (7-l5 si peste) unele sinuoase, localizate pe traiectul safenei interne. Nodurile limfatice se opacifiaza neomogen cu lacune marginale sau centrale, tigrat etc, limfo-noduli santinela crescuti de volum, pana in regiunea lombara. Semnele de limfostaza sunt discrete. Se pot decela aspecte ale circulatiei colaterale. La nivelul vertebrelor lombare L2, L3 se intrerupe opacifierea nodurilor limfatice si distal putem surprinde trunchiuri limfatice largi (3-5 cm) sinuoase cu reflux in limfaticele me-zenterice si in catatea peritoneala a lipiodolului (ciorchine de strugure). Aspectele descrise sunt caracteristice in ordine metastazelor tumorale, tumorilor limfo-nodale primare, tumorilor pancreatice, pancreatitei cronice.
4. Identificarea si canularea vaselor limfatice la locul inciziei se poate realiza cu dificultate relativa.
Pe radiogriile segmentelor distale pot aparea trunchiuri limfatice opacifiate numeroase, sinuoase de volum cvasinormal. La nivelul coapsei si in special in treimea superioara a acestui segment, numarul trunchiurilor de limfa opacifiata este foarte mare (zei, sute - . 5) distribuite pe toata suprafata coapsei (treimea superioara) circulatie colaterala spre contralaterala. Staza limfatica radiologica edenta si persistenta in zilele urmatoare este caracteristica limfedemelor secundare ale membrelor inferioare dupa sedinte repetate de rontgenterapie. Aspectul limfostazei secundare proximale are particularitati la membrele inferioare ativ cu membrele superioare, particularitati generate de prezenta limfonodulilor inghinale (11).
5. Identificarea si canularea fara dificultate pe fata dorsala a piciorului este caracteristica in insuficienta venoasa cronica. Pe radiografiile imediate ale gambei si coapsei se vad trunchiuri limfatice numeroase localizate pe traiectul safenei interne (10-20 la numar) de dimensiuni intermediare (0,5-l,5 mm) cu modificari greu de identificat la nivelul leziunilor trofice ale gambei. Nodurile limfatice inghinale sunt de volum si numar crescut cu opaci-fieri de intensitati normale, cu unele lacune in nodurile distale. Nu se decelaza semne de limfostaza.

Se apreciaza ca opacifierea unui numar mai mare de vase limfatice dupa aspect si localizare topografica (pe traiectul safenei interne) nu constituie un semn de limfostaza, nu constituie un semn de perturbare circulatorie limfatica. Aspectul poate fi interpretat ca semne ale eforturilor de compensare circulatorie locala.


6. Identificarea si canularea fara dificultate la locul inciziei insotita de relatii normale pe radiografiile segmentelor inferioare sunt aspecte prezente in cazuri normale. Fac exceptie pierderile de lipio-dol in cazul fistulelor limfatice (1) sau a unor leziuni ale trunchiurilor limfatice dupa manevre brutale de masaj. Prezenta unui reflux de chil si locul fistulei acestuia in peritoneu sau torace poate fi identificat prin manevrele limfangiografice directe concomitent cu prezenta altor aspecte radiologice.
Odata cu dotarea si punerea la punct a unor mijloace si metode mai putin invazive sau neinva-zive, limfangiografia directa si-a restrans indicatiile si ariile de raspandire.
Limfangiografia indirecta este o explorare pusa la punct in ultimele doua decenii si consta in injectarea strict intradermica a cate 1 ml in 3-4 spatii intermetatarsiene/metacarpiene a unor substante radioopace concentrate (lotasul, Isost 300). in timpul injectarii si la sfarsitul acestuia se efectueaza radiografii la locul injectarii si in segmentele limitrofe, glezna carp, gamba, antebrat. in imediata vecinatate, proximal de locul injectarii, se opacifi-aza o retea intradermica foarte bogata de trunchiuri limfatice foarte subtiri. Se apreciaza ca aceasta explorare ar putea opacifia vasele limfatice initiale ce scapa limfografiei directe. Nu aduce relatii asupra statiilor limfonodale.
Limfografia radioizotopica se constituie ca o explorare indirecta a sistemului limfatic si realizeaza imagini anatomice si relatii functionale. Particulele inerte marcate radioactiv (sulfocojoid de rhenium) se injecteaza in hipoderm in primul spatiul inter-digital (la mana sau la picior); 0,2 ml - 2 m Ci -actitate globala 74 MBy. De la locul injectarii, coloidul marcat este transportat pe cale limfatica 95-98% sub forma de fagocitat in macrofage si 3-5% ca atare in solutie. in primul timp se inregistreaza stadiul functional dupa analiza ativa a datelor asupra timpului de injumatatire, a clea-rance-lui interstitial si a tezei de migrare a co-loidului marcat. Rezumand rezultatele enumerate se poate preciza ca metoda are un coeficient important de reproductibilitate, detecteaza o scadere a functionalitatii limfatice odata cu varsta, o reducere a tezei de circulatie in limfedem si o ampli-
ficare a acestei teze in flebedem. in al doilea timp se realizeaza datele morfologice. Metoda pune in edenta trasee ce reprezinta o sumare de imagini a mai multor trunchiuri limfatice de pe un traiect anatomic. De asemenea, nodurile limfatice sunt detectate in grupuri suprapuse la radacina membrelor. Interpretarea acestor imagini poate sugera aspecte de staza si nivelurile anatomice la care este localizata ca si importanta acesteia. Aceasta metoda (sofisticata) ramane in principal o tehnica de cercetare. Eliminarea trasorului radioactiv de la locul injectarii este dependenta de functia macrofagelor circulante (fagocitarea particulelor marcate) de mobilitate lor in canalele tisulare prelimfatice in substanta fundamentala (stadiul sol/gel) de teza de patrundere a lor in colectorii limfatici (a fluxului lichidului interstitial), de debitul limfatic, de starea circulatiei in trunchiurile limfatice, de actitatea macrofagelor limfo-nodale etc.
Tomografia computerizata, rezonanta magnetica nucleara si xerografia ne pun la indemana date asupra consecintelor generate de perturbare a circulatiei limfatice asupra tesutului conjunctiv (ca si radiografia partilor moi). in conditiile de staza limfatica in tesutul conjunctiv are loc o fibroza hipertro-fica cu atat mai ampla cu cat evolutia este mai lunga si staza mai importanta (. 6). Se remarca ingrosari tegumentare si densitati crescute in structurile extraaponevrotice hipertrofiate ca si in structurile subaponevrotice, concomitent cu hipotrofii musculare.
Examinarile CT si RMN aduc relatii importante asupra modificarilor din statiile limfo-nodale in special asupra celor cu localizare profunda care prezinta aspecte patognomonice in cazul tumorilor maligne.
Ecografia Doppler poate sa confere date asupra modificarilor din tesutul conjunctiv, asupra statiilor limfo-nodale, asupra peretilor venelor (ingrosari apreciabile) la diferite niveluri si straturi (profunde, superficiale) si a modifcarilor circulatorii in venele bolnalor cu limfedem (fluxul venos).
Metodele de explorare imagistica enuntate (limfangiografia directa, indirecta, radioizitopica, CT, RMN, xerografia, ecografia, Doppler) mai mult sau mai putin invazive constituie in principal tehnici de cercetare a unui domeniu de patologie vasculara inca insuficient elucidat si insuficient cunoscut si care pot fi utile ca tehnici de diagnostic.
Pe langa numeroasele metode de explorare ce zeaza direct sau indirect sistemul limfatic amintim flebografia ca un procedeu utilizat si eficient in unele cazuri si etape ale diagnosticului diferential limfedem- flebedem.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia vasculara periferica:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai