Simptomatologia clinica a tumorilor la care ne referim este necaracteristica in perioada initiala. Sunt descrise vagi dureri si senzatii de tractiuni intraabdominale sau balonari, care apar in legatura cu schimbarea pozitiei corpului. Chisturile mezente-riale pot determina
tulburari de tranzit cu tendinta spre constipatie. Palpator
tumora poate fi descoperita intamplator de catre pacient sau medic atunci cand diametrul acesteia se apropie de minimum 8-l0 cm (56). in aceste situatii se palpeaza formatiuni oide, elastic-renitente, de regula cu contur regulat, neted, alteori boselate, nesensibile. Localizarile cele mai frecvente sunt paraombilical sau in flancul abdominal drept, dar si in restul cavitatii peritoneale. Mobilitatea acestor
tumori este mai limitata in cazul tumorilor mezenterice si mai mare a celor epiploice, fiind totusi o variabila in raport cu conditiile anatomice ale tumorii sau cu modificarile patologice elutive ale acesteia. Percutor tumorile chistice sunt de regula mate, dar pot deveni si sonore dupa cum intre ele si peretele abdominal se interpun, intermitent, viscere digestive sonore.
Unele tumori chistice (mezenterice mai ales) din grupul limfangioamelor pot deveni substratul unor inflamatii acute nespecifice al caror rasunet poate fi si un sindrom clinic de
abdomen acut de cauza neidentificabila pana la momentul laparotomiei (57, 58).
Examenele paraclinice, imagistice mai ales, au fost detaliate anterior in acest modul.
Diagnosticul diferential al tumorilor chistice mezenterice si epiploice. Dificil preoperator, impune excluderea unor alte tumori ca cele ovariene ascen-sionate din
pelvis si uneori fixate; a unor fibroame luminoase pediculate de asemenea cu o mobilitate care le permite depasirea in sens cranial a liniei nenumite; rinichiul mobil sau hidronefrotic, ptozat sau ectopic; tumori retroperitoneale sau pseudochisturi pancreatice, care desi fixe pot determina confuzii cu tumorile mezenterice. Mijloacele imagistice deja enumerate succint au ameliorat performantele diagnostice fara a elimina complet
posibilele erori. Laparotomia exploratoare (laparo-scopia in unele cazuri bine selectate) cu prelevari de tesuturi pentru examene histopatologice (inclusiv extemporanee) pot fi utile pentru diagnostic.
Elutia si complicatiile sunt dependente de localizarea tumorilor chistice.In cazul celor cu origine si dezltare mezen-terica sunt descrise:
- sindromul de malabsorbtie in cazurile cu elutie prelungita; compresiunea exercitata de tumorile cu sediu mai ales la radacina mezenterului, determina staza limfatica. Aceasta induce tulburari de absorbtie si in special de conducere a produsului deja absorbit la nivel postenteral, enteropatie proteica, perturbari de tranzit (diaree); in cerc vicios se instaleaza modificari de apetit, malaport, pie.rde-re ponderala,
anemie fecrpriva si. malabsorbtiva;
- compresiunea pe una sau, mai multe anse subtiri poate genera sind/ome subocluzive;
- lvularile sau invaginarile intestinale secundare tumorilor chistice determina ocluzii;
-
hemoragii intrachistice exprimate prin sindrom de hemoragie intraperitoneala (56);
- ruptura chistului cu peritonita secundara chi-loasa sau septica (este rara);
- compresiile vasculare mezenterice au drept urmare fenomene de
insuficienta vasculara ente-rala cu crize dureroase sau infarctizari intestinale.
Tumorile chistice epiploice pot fi insotite elutiv si de alte complicatii (specifice):
- suprainfectarea tumorii chistice; ruptura acestor tumori complicate poate fi urmata de peritonite generalizate septice;
- torsiunea acuta ca urmare a mobilitatii mari a marelui epiploon si implicit a chisturilor;
- hemoragia intrachistica tradata de o
durere violenta, insotita de cresterea rapida in lum a tumorii cu sau fara rasunet hematologic; aceasta complicatie poate surveni si in cazul tumorilor chistice mezenterice (dar mai rar);
- malignizarea rara dar posibila; exemple sunt elutia spre forme maligne ca limfangioendoteliom sau leiomiosarcom; un semn posibil al degenerescentei maligne este ascita hemoragica.
