Diagnosticul de benignitate precum si atitudinea terapeutica implica un inalt grad de responsabilitate din partea medicului.
CLASIFICARE
Clasificarea acestor
tumori se face dupa natura tesutului din care provin:
- conjunctive: lipoame, fibroame;
- epiteliale: adenoame, papiloame, tumori vege-tante intracanaliculare;
- epitelioconjunctive: adenofibroame;
- cu tesuturi heterotopice (nu se gasesc in mod normal in structura glandei): condroame, osteoame;
- vasculare: angioame, endotelioame.
Unele din aceste forme se grupeaza in precan-cere (5).
ETIOPATOGENIE
Nu se pot sili cu certitudine cauzele si mecanismele aparitiei tumorilor benigne, dar se poate discuta despre influenta unor factori hormonali, genetici, de mediu, traumatisme etc.
CLINICA
Tumorile mamare benigne au o serie de caracteristici comune:
- localizari multiple;
- delimitare neta fata de tesuturile din jur;
- mobilitate pe urile profunde si superficiale;
- sunt influentate de ciclul menstrual, uneori;
- crestere relativ lenta;
- nu retracta mamelonul;
- nu se insotesc de adenopatie regionala;
- nu recidiveaza dupa extirpare. Explorarile paraclinice care se executa pentru
tumorile mamare, in special mamografia, ecografia, punctia-biopsie prezinta caracterele de benignitate.
DIAGNOSTIC
Diagnosticul pozitiv al tumorilor benigne se sileste pe caracterele clinice de benignitate, examenul mamografic si pe examenul histopatologic realizat prin
punctie si biopsie.
Diagnosticul diferential se face cu toate tu-IMUllic! sl rjfcouuuiic: LUM\'iGi\'ciic.
TRATAMENT
Tratamentul este numai chirurgical, prin secto-rectomie cu examen histopatologic extemporaneu si
la parafina. Aceasta atitudine se impune, tinand seama de potentialul lor elutiv, care uneori duce spre malignizare.
FORME ANATOMO-CLINICE
Lipoamele se dezlta din tesutul gras perima-mar. Clinic se prezinta ca tumori pastoase, bine incapsulate, mobile.
Fibroamele sunt alcatuite din tesut conjunctiv tanar, fara elemente glandulare. Sunt tumori incapsulate, bine delimitate care pot elua catre ne-crobioza sau malignizare.
Fibroadenoamele sunt cele mai frecvente tumori mamare benigne (18-20% din totalul lor) cu structura epiteliala si conjunctiva.
Anatomie patologica
Macroscopic se prezinta ca tumori de lum variabil, incapsulate, ferme, cu supratata de sectiune alb-rosiatica si uneori cu cavitati chistice. Pot fi multiple sau polilobate.
Microscopic se prezinta ca proliferari epiteliale si conjunctive, cu pastrarea raporturilor normale celulare, fara ruptura membranei bazale. Proliferarea
conjunctiva este preponderenta si se poate face in jurul acinilor (pericanalicular) sau intracanalicular (in cazul tumorilor phyllodes).
Clinica
Acest tip de tumori apare la femei intre 20-30 ani (mai frecvente la rasa neagra), localizate de obicei la periferia glandei. Tumorile sunt netede, bine delimitate, mobile, sensibile, uneori dureroase, mai ales in perioada graviditatii. Sensibilitatea lor poate fi modificata in perioadele ciclului menstrual, sarcinii si menopauzei. Componenta inflamatorie care poate acompania procesul proliferativ poate determina adenopatie axilara. Se intalneste si la barbati.
Elutie
Este lenta, in ani de zile fiind dependenta de stimulul estrogenic. Nu s-a dovedit degenerarea maligna dar s-a constatat uneori concomitenta cu car-cinomul lobular in situ.
Adenofibromul juvenil sau "fibroadenomul celular adolescent\" apare in adolescenta si seamana cu tumorile phyllodes benigne. Reprezinta 5-l0% din fibroadenoame si apar in jurul varstei menarhei.
Microscopic se prezinta ca o hiperplazie epiteliala ductala si hipercelularitate stromala, ca rezultat al unei cresteri rapide tisulare in aceasta perioada.
Tratamentul
Este chirurgical: sectorectomie cu examen histo-patologic extemporaneu.
Tumora phyllodes
Este o varietate de fibroadenom cu elutie intra-canaliculara. Denumirea, aspectul clinic si diagnosticul tumorilor phyllodes ridica nenumarate probleme clinicianului. Mai persista si astazi confuzia care a plecat de la terminologia clasica, prin plasarea sufixului "sarcom\" la formele benigne si maligne ale acestei leziuni. Problemele de diagnostic diferential se refera la diferentierea tumorilor phyllodes benigne de fibroadenoame si la recunoasterea de
tumora phyllodes maligna.
Anatomie patologica
Histopatologic sunt proliferari de tesut conjunctiv si mai putin epitelial cu dezltare in lumenul canalelor galactofore. Este recunoscut potentialul lor de degenerare in sarcoame (6,8).
Parenchimul glandular pare normal dar este comprimat de tesutul conjunctiv care compune majoritatea tumorii, cu arii dense, edematoase sau gelatinoase. Pe alocuri apar chisturi in arii de infarc-tizare, degenerare si necroza. Activitatea celulara a stromei este mai mare ca in fibroadenom (mai mult de 3 mitoze/camp). Leziunile la limita au o posibilitate mica de transformare maligna, in schimb au un potential mare de recidiva locala (50% ). Marea majoritate a tumorilor phyllodes metastazeaza ca elemente sarcomatoase: liposarcom, rabdomiosar-com sau fibrosarcom.
Clinica
Tumora apare mai frecvent la femei tinere, uneori sub 18 ani. Dimensiunile tumorii sunt mari, uneori gigante, cu consistenta neomogena (cu zone dure si zone fluctuente), care nu modifica starea generala, nu adera de tesuturile inconjuratoare, nu prezinta adenopatie. Tegumentul
sanului este destins, lucios, se poate ulcera (datorita distensiei tumorii) si apoi se poate infecta.
Mamografia evidentiaza zone de calcifiere si de necroza.
Tratament
Tratamentul este controversat, avand in vedere aspectele clinice, histopatologice si posibilitatile elutive. Tumorile phyllodes mici pot fi excizate cu o margine de minimum 1 cm din tesutul inconjurator normal. Adesea aceste leziuni sunt initial enucleate dupa confuzia clinica cu fibroadenomul. Cand diagnosticul histopatologic precizeaza tumora phyllodes si, mai ales cand apar elemente maligne, este necesara o reexcizie cu
biopsia marginilor de sectiune, pentru completarea interventiei. in tumorile phyllodes mari sau cele cu elemente maligne se indica mamectomia simpla totala. Disectia axilara nu este recomandata deoarece metastazele limfono-dale apar foarte rar.
Adenomul mamar pur
Este o proliferare epiteliala pura care se intalneste foarte rar.
Histopatologic se prezinta sub 2 forme:
- forma acinoasa care prezinta proliferare de tip acinos, normal sau chistic;
- forma tubulara prezinta proliferare de tip tu-bular. Uneori aceasta forma apare in timpul lactatiei (adenomul de lactatie), ca o consecinta a excesului de estriol ce ii stimuleaza cresterea.
Diagnosticul se sileste numai pe examenul histopatologic.
Tratamentul este chirurgical: sectorectomie cu examen histopatologic extemporaneu.
Tumori cu tesuturi heterotopice
Sunt rare si se dezlta din tesuturi care nu se gasesc in mod normal in glanda mamara. Dezltarea lor se face din metaplazierea tesuturilor proprii ale regiunii mamare sau din incluziuni embrionare (teratoame). Au potential de degenerare maligna.
Tratamentul este numai chirurgical, prin sectorectomie cu examen histopatologic extemporaneu si la parafina. Aceasta atitudine se impune, tinand seama de potentialul lor elutiv, care uneori duce spre malignizare.
Angioamele
Se dezlta din stroma conjuncti-vasculara a glandei. Sunt tumori moi, confluente, rau delimitate, cu elutie lenta si continua.
